Sirienii, sub ploaia de bombe ruseşti FOTO VIDEO

Acţiunile militare crescânde ale Rusiei în Siria forţează elemente moderate din opoziţia siriană să ajungă în mâinile extremiştilor, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat de la Washington. Mark Toner a spus că noile lovituri aeriene ruseşti şi siriene fac ca actuala situaţie dificilă să fie „şi mai confuză”.

În Siria, are loc o ofensivă majoră asupra oraşului Alep controlat de rebeli. Avioane de luptă bombardează oraşul iar armata siriană a deschis un tir de artilerie asupra cartierului vechi. 

Rebelii şi observatorii spun că loviturile aeriene vizează mai ales liniile de aprovizionare. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, organizaţie cu sediul la Londra, spune că luptele cele mai intense se dau în cartierul Suleiman al Halabi, la nord de Oraşul Vechi, pe unde trece linia frontului. 

Armata siriană şi-a început cu aproape 20 zile în urmă ofensiva sprijinită de aviaţia rusă pentru a cuceri întregul oraş. Odinioară cel mai mare oraş şi nod comercial al Siriei, Alep este divizat de patru ani în zone controlate de rebeli şi de forţele guvernamentale.

Însă Rusia a acuzat Statele Unite că încearcă să protejeze o grupare jihadistă în tentativa lor de a îl îndepărta de la putere pe preşedintele Bashar al-Assad. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Washingtonul nu şi-a respectat promisiunea de a separa puternica grupare Jabhat Fateh al-Sham (cunoscută anterior sub numele de Frontul al-Nusra) şi alte grupări extremiste de rebeli mai moderaţi.

Bebeluş de o lună, salvat în urma bombardamentelor 

Un voluntar din cadrul organizaţiei civile „Căştile Albe“; a reuşit, după două-trei ore de săpături, să scoată de sub dărămături o fetiţă în vârstă de o lună. Copilul a fost găsit în viaţă şi transportat mai apoi la spital, pentru a primi îngrijirile medicale necesare. Imaginile surprind emoţia salvatorului, care ţine copilul în braţe, plângând. 

Cel mai mare spital din cartierele rebele din estul oraşului sirian Alep au fost sâmbătă ţinta a cel puţin două bombe baril, a indicat organizaţia neguvernamentală Syrian American Medical Society (SAMS), la trei zile după ce el a mai fost bombardat o dată, relatează AFP.

 „Două bombe baril au lovit spitalul M10 şi există informaţii privind utilizarea unei bombe cu fragmentaţie“, a declarat Adham Sahoul, un reprezentant al SAMS, organizaţie neguvernamentală cu sediul în Statele Unite care administrează spitalul respectiv.

Instituţia medicală a mai fost ţinta unor bombardamente miercurea trecută, potrivit sursei citate. 

La un an de la declanşarea campaniei împotriva ISIS din Siria de către forţele armate ruse, Consiliul Sirian pentru Supravegherea Drepturilor Omului (SOHR) a publicat rezultatele intermediare a implicării Rusiei în acest război.

Astfel, potrivit SOHR, între 30 septembrie 2015, prima zi a campaniei militare ruse în Siria şi 30 septembrie 2016, forţele armate ruse au ucis 9.364 de persoane, inclusiv civili şi militanţi înarmaţi.

Din cei 9.364 de persoane ucise în timpul atacurilor aeriene întreprinse de aviaţia rusă, un număr de 3.804 au fost civili sirieni paşnici, inclusiv 906 copii cu vârste sub 18 de ani, 561 de femei şi 2.337 bărbaţi.

Restul victimelor atacurilor aeriene ruseşti – 5.560 de oameni – au fost membri ai diferitelor grupări armate care operează pe teritoriul Siriei. Printre cei care au murit, doar 2.746 de persoane au fost militanţi ai organizaţiei teroriste „Statul islamic”.

În plus, raportul SOHR susţine că, în ultima vreme, Rusia a început să folosească pe larg bombe de tip RBK. În document se precizează şi modelul utilizat – RBK-500 ZAB-2.5cm.

RBK-500 ZAB-2,5 cm este singură bombă cu dispersie cu submuniţiile incendiare. Greutatea unei bombe este de 499 kg şi conţine 297 de elemente de luptă. Aceste submuniţii realizează „focare de incendiu” de 20-80 de mii de metri pătraţi. În general, bomba cu dispersie este proiectată pentru distrugerea prin incendii a echipamentelor militare, depozite şi clădiri uşoare.

Raportul SOHR precizează că în urma exploziei submunitiilor se realizează o eliberare de substanţă incendiară constituită din pulbere de aluminiu şi oxid de fier, care provoacă arsuri grave persoanelor din zona afectată, deoarece timpul de ardere după explozie elementelor de submunitie este de aproximativ trei minute.

„Poate că această statistică şocantă şi strigătele de durere ale cetăţenilor sirieni vor forţa comunitatea internaţională să acorde o atenţie specială uciderii cetăţenilor sirieni şi o vor forţa să-i aducă pe criminali în faţa instanţelor internaţionale”, – se încheie cu un apel raportul SOHR.

Rusia îşi va continua campania de bombardamente aeriene pentru susţinerea forţelor lui Bashar al-Assad în Siria, în pofida apelurilor repetate ale Washingtonului de a pune capăt „potopului de foc“ abătut asupra oraşului Alep, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute Kremlinul, informează AFP. 

„Moscova îşi va continua operaţiunea aeriană pentru susţinerea luptei antiteroriste a forţelor armate siriene“, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Luăm notă cu regret de caracterul neconstructiv al retoricii Washingtonului din ultimele zile“, a adăugat el.

Aceste declaraţii intervin în condiţiile în care secretarul de stat al SUA, John Kerry, a atenţionat Moscova că ar putea înceta orice cooperare asupra Siriei dacă nu vor înceta bombardamentele asupra Alep, oraş-cheie din conflict, supus unor intense lovituri ale aviaţiei ruse şi siriene, după eşuarea unui armistiţiu negociat de ruşi şi americani.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a calificat, la rândul său, drept 'crime de război' bombardamentele asupra celor două spitale principale din partea rebelă a oraşului Alep, în timp ce ministrul de externe al Franţei, Jean-Marc Ayrault, a anunţat că ţara sa a propus la ONU o rezoluţie pentru un armistiţiu.

„Moscova îşi menţine interesul pentru cooperarea cu Washingtonul, atât pentru punerea în aplicare a acordurilor care figurează în documente, cât şi pentru creşterea eficienţei în lupta împotriva terorismului în Siria“, a continuat Peskov.

„Însă Moscova speră şi că obligaţiile pe care Washingtonul a acceptat să şi le asume vor fi respectate. Până în prezent ele nu au fost respectate“, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Rusia cere ca SUA să facă presiune asupra rebelilor sirieni, pentru ca aceştia să se delimiteze de grupările jihadiste, cum sunt Frontul Fateh al-Sham (fostul Front al-Nosra, ramura siriană a Al-Qaida). 

SUA ridică tonul 

Oficialităţi americane au declarat că preşedintele Obama are în vedere răspunsuri mai dure - inclusiv opţiuni militare - în condiţiile în care asaltul forţelor siriene, sprijinite de Moscova continuă. Sursele respective arată că eşecul diplomaţiei cu Rusia a lăsat administraţia doar cu soluţia de a opta pentru alternative, multe dintre ele incluzând folosirea forţei militare.

Adjunctul secretarului de stat, Antony Blinken a spus că preşedintele Obama a cerut agenţiilor guvernamentale să prezinte opţiuni. Adresându-se membrilor Comisiei Senatoriale pentru Relaţii Externe, Blinken a arătat că Rusia va intâmpina opoziţie şi că se va vedea nevoită să-l apere la Assad în condiţii chiar mai dificile decât cele actuale.

Doi responsabili americani au declarat că Statele Unite sunt pregătite să anunţe Rusia că suspendă contactele diplomatice cu privire la Siria, în urma prăbuşirii acordului de încetare a focului, încheiat la 9 septembrie.

Luptele de săptămâna trecută au lăsat în urmă sute de morţi şi răniţi, fără să existe posibilitatea de a livra ajutor medical. În perimetrul oraşului Alep care este atacat se afla nu mai mult de 30 de medici, iar cele două spitale au fost distruse de bombardamente.

Sursele din administraţie au spus că deocamdată opţiunile sunt discutate de consilieri şi că preşedintelui nu i-au fost trimise recomandari. Între timp, secretarul de stat John Kerry a cerut Rusiei să obţină încetarea focului, care fusese convenită.

La Moscova, autorităţile s-au aratat iritate de tonul solicitării americane.  Experţii spun că John Kerry a mizat pe faptul că ruşii nu vor dori să se expună unui nou Afganistan, aluzie la războiul care în anii ’80 a contribuit la prăbuşirea Uniunii Sovietice. Dar situaţia a stat altfel, Moscova a pivotat de la negocieri direct către încercarea de a distruge opoziţia la Alep.

Ziarul „New York Times” relatează că secretarul de stat american John Kerry şi-a exprimat frustrarea din cauza eşecului de a convinge Casa Albă să folosească forţa militară în Siria pentru a-l ajuta să câştige războiul diplomatic pentru încetarea conflictului sirian. 

Ziarul scrie că a obţinut o înregistrarea audio de la o discuţie purtată de Kerry cu sirieni anti-regim în incinta misiunii olandeze la ONU, pe 22 septembrie. 

La întâlnire au luat parte organizaţii care oferă servicii umanitare în zonele controlate de rebelii sirieni, precum şi diplomaţi din câteva ţări. Întâlnirea a avut loc după ce s-a prăbuşit armistiţiul mediat de Kerry cu Rusia, iar forţele guvernamentale siriene sprijinite de ruşi au reluat ofensiva asupra oraşului rebel Alep.