Programul spaţial chinez şi congresul Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic. Interviu cu Dumitru Prunariu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În urmă cu câteva zile, am avut onoarea de a-i lua un interviu domnului Dumitru Prunariu despre recentul congres al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic ce a avut loc luna aceasta în China, atingând cu această ocazie şi subiectul programului spaţial chinez.

În geopolitică, o superputere este definită prin cinci atribute: un teritoriu vast, o populaţie numeroasă, putere economică, putere militară şi putere cosmică. Întrucât, în ultima vreme, din cauza nenumăratelor zone tensionate de pe mapamond, analizele geopolitice au fost mai mult centrate pe atributele economice şi militare ale statelor, redacţia Geopolitics.ro a considerat necesar să readucă în discuţie şi planurile cosmice pe care superputerile lumii le pun în aplicare. De aceea, am apelat la domnul Dumitru Prunariu, care cunoaşte foarte bine ultimele evoluţii ale programelor spaţiale americane, ruseşti şi chineze.

Domnul Dumitru Prunariu tocmai a predat preşedinţia Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic (2011 - septembrie 2014), asociaţie care reuneşte aproape 400 de astronauţi din 65 de ţări şi este totodată unul dintre membrii fondatori ai acestei asociaţii. În prezent, este Preşedintele Filialei Europene a Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, ales pentru al doilea mandat, în luna iulie 2014, la Munchen, şi este  membru al Comitetului Executiv al Asociaţiei.  A deţinut funcţii importante în organismele internaţionale din domeniu: Preşedinte ales al Subcomitetului Ştiinţific şi Tehnic al Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic – STS COPUOS (2004-2006) şi Preşedinte ales al Comitetului ONU pentru Explorarea Paşnică a Spaţiului Extraatmosferic – COPUOS (2010-2012).  Este membru titular al Academiei Internaţionale de Astronautică şi Membru de Onoare al Academiei Române, precum şi membru sau expert în nenumărate organizaţii cu activităţi spaţiale din întreaga lume. Activităţile sale sunt binecunoscute la nivel mondial de specialiştii spaţiului cosmic, astfel că este adesea invitat să participe în proiecte  educaţionale, de cercetare şi colaborare specializată de instituţii din  America, Europa, Asia, Orientul Mijlociu sau Australia.

Aşadar, în urmă cu câteva zile am avut onoarea de a-i lua un interviu domnului Dumitru Prunariu despre recentul congres al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic ce a avut loc luna aceasta în China, atingând cu această ocazie şi subiectul programului spaţial chinez.

Geopolitics.ro: Domnule Dumitru Prunariu, în această lună aţi participat la Congresul Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, ce a avut loc în China. Care a fost tema acestui congres?

Dumitru Prunariu: În fiecare an, Asociaţia Exploratorilor Spaţiului Cosmic organizează un congres pe care îl numeşte “planetar”. Numărul de participanţi la acest congres este limitat la posibilităţile de organizare ale ţării gazdă, în fiecare an, congresul având loc într-un stat diferit. Tema congresului de anul acesta a fost “Să îndeplinim Visul Cosmic al Omenirii împreună!”, iar în acest sens am organizat o serie de sesiuni publice, cu participarea studenţilor, profesorilor universitari şi cercetătorilor interesaţi de domeniul cosmic. De exemplu, una dintre cele mai interesante sesiuni a fost organizată la Universitatea Tsinghua, una dintre cele mai importante universităţi din China, şi am avut parte de un public extrem de interesat. Prezentările au fost realizate parţial de astronauţi, membri ai asociaţiei şi parţial de profesori universitari chinezi. Interesant este faptul că s-au pus din partea publicului întrebări destul de provocatoare, incitante, legate de soarta planetei noastre, de modul în care se acţionează, legate de tehnica cosmică pe care o stăpânim şi cu ajutorul căreia se pot realiza alte misiuni cosmice decât cele de până acum.

Geopolitics.ro: La o parte din aceste sesiuni publice au participat şi tineri studenţi şi liceeni chinezi. Cum se vede viitorul programelor spaţiale chinezeşti din perspectiva interesului tinerei generaţii?

Dumitru Prunariu: Într-una din zilele congresului, tradiţional, se organizează vizite în ţara organizatoare şi, în special, întâlniri cu elevi şi studenţi. Este aşa-numita “Community Day”. Gazdele ne repartizează în grupuri de câte 2-3 membri şi ne asigură transportul către diferite locaţii. Anul acesta, ne-au asigurat transportul fie către Beijing, fie în Shenzhen sau Tianjin. Întâlnirile cu elevii şi studenţii sunt poate cele mai provocatoare, pentru că ei au o gândire liberă, neîngrădită, iar întrebările pe care le pun sunt dintre cele mai interesante şi provocatoare. La Universitatea Tsinghua am întâlnit tineri foarte bine pregătiţi, cu un nivel intelectual deosebit. De asemenea, am participat la unul dintre liceele de top din China la o întâlnire cu câteva echipe de liceeni care proiectau viitoarele aşezăminte spaţiale ale omenirii, cum ar trebui să fie construită o aşezare omenească în spaţiul cosmic, cum se realizeză structura, din ce materiale, cum se protejează de radiaţiile cosmice, de asteroizi, meteorizi, cum se produce energie înăuntru şi câtă este necesară pentru o populaţie de câteva mii de oameni... Ideile promovate de aceşti tineri au fost foarte îndrăzneţe şi toate acestea erau prezentate într-o limbă engleză foarte bună.  Desigur, curiozitatea noastră a fost să le punem întrebări de specialitate şi să vedem cum se descurcă. S-au descurcat foarte bine şi au demonstrat că se ocupau de mult timp de acel domeniu, cunoscându-l foarte bine. Ceea ce pot spune despre tânăra generaţie a Chinei este faptul că îşi pregăteşte încă de pe acum un viitor foarte puternic, ca naţiune, puternic din punct de vedere ştiinţific în domenii de vârf.

Geopolitics.ro: Pe lângă aceste activităţi publice, există şi unele activităţi rezervate doar membrilor asociaţiei şi care vizează acordarea unor distincţii speciale ale Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic. Care sunt aceste distincţii speciale şi cine au fost personalităţile cărora le-au fost acordate anul acesta?

Dumitru Prunariu: În cadrul congresului, astronauţii prezintă lucrări legate de zborul lor, de experienţa lor cosmică, de domeniul de activitate specifică în care lucrează şi care au legătură cu tema generală a congresului din acel an. În fiecare an votăm care lucrare a fost cel mai bine recepţionată şi pentru acea lucrare acordăm persoanei care a pregătit-o si prezentat-o o mănuşă de cosmonaut realizată din porţelan. Poate nu surprinzător, anul acesta, această mănuşă a fost acordată unei astronaute chineze, Wang Yaping, a doua astronaută chineză din istorie, care este şi educator şi care în spaţiul cosmic a efectuat o serie de experimente simple care să demonstreze cum se aplică în imponderabilitate legile fizicii. Aceste experimente au fost transmise în şcolile din China. A avut câteva zeci de milioane de persoane tinere care au urmărit aceste cursuri pe care le-a realizat, întrucât sunt foarte sugestive, extrem de calde, de plăcute. Profitând de această experienţă a ei, a pregătit o prezentare extrem de  sugestivă, care reflecta şi impactul ulterior al lecţiilor ei şi al educaţiei pe care o promovează în şcoli şi în alte instituţii de învăţământ. Am apreciat că lucrarea aceasta a fost într-adevăr foarte interesantă şi corespunde unuia dintre scopurile principale ale asociaţiei noastre: promovarea educaţiei ştiinţifice în rândul tinerilor.

image

Următoarea decoraţie este aşa-numitul “Medalion Leonov”, numit după astronautul Alexei Leonov, care a realizat designul medalionului, sigla asociaţiei noastre: o cască de astronaut încadrată într-un cerc. Această distincţie se acordă membrilor asociaţiei care şi-au adus o contribuţie deosebită la activitatea asociaţiei şi la organizarea congresului. Anul acesta am acordat medalionului lui Yang Liwei, astronautul chinez care a fost responsabil de organizarea congresului.

image

Apoi, cea mai înaltă distincţie a asociaţiei noastre este “Casca de Cristal”,  o cască de astronaut, care este şi simbolul asociaţiei noastre, dar care este realizată din cristal şi care este acordată unei personalităţi ştiinţifice a ţării organizatoare a congresului, o personalitate care a contribuit semnificativ la dezvoltarea domeniului cosmic. Anul acesta, Casca de Cristal a fost acordată lui Wang Yongzhi, care a contribuit semnificativ la proiectarea şi realizarea primelor nave cosmice pentru zborul uman în China: Shenzhou-5 şi Shenzhou-6. Totodată, Wang Yongzhi a contribuit mult la dezvoltarea structurilor de rachete care să lanseze sateliţi în spaţiul cosmic. Este membru al Academiei Chineze de Inginerie, membru al unor academii internaţionale, al Academiei de Ştiinţe din Moscova, al Academiei Internaţionale de Astronautică. În calitate de Preşedinte al asociaţiei, eu am avut onoarea sa îi înmânez Casca de Cristal, în prezenţa întregului Comitet Executiv al asociaţiei.

image

Geopolitics.ro: Observ că atât prin organizarea acestui congres, cât şi prin înmânarea acestor distincţii astronauţilor chinezi, China începe să fie din ce în ce mai prezentă în planul activităţilor cosmice. Care sunt planurile de viitor ale Chinei în acest domeniu?

Dumitru Prunariu: Până acum câţiva ani, China nu a avut o prea mare experienţă în colaborarea internaţională în domeniul cosmonauticii pilotate, dar în domeniul comercial a lansat şi sateliţi americani şi sateliţi ai altor naţiuni cu rachetele lor. Se observă o deschidere a Chinei în acest domeniu. China a fost deschisă să organizeze acest congres. Spre satisfacţia părţii chineze şi a asociaţiei noastre, primul astronaut chinez a devenit membru al Comitetului Executiv al asociaţiei. Participarea tuturor astronauţilor chinezi la o activitate internaţională cu un impact mare în lumea internaţională ştiinţifică şi includerea unui astronaut chinez în Comitetul Executiv al asociaţiei arată o deschidere mare din partea Chinei în ceea ce priveşte colaborarea internaţională viitoare.

De altfel, programele spaţiale civile ale Chinei vizează pe lângă trimiterea de oameni în spaţiul cosmic la bordul navelor cosmice Shenzhou şi abordarea construirii şi utilizării pe orbită a unei staţii orbitale (vezi foto), foarte asemănătoare cu fosta staţie spaţială rusească MIR. Urmează a fi definitivată asamblarea staţiei orbitale în anul 2022 şi China a făcut un apel deschis pentru utilizarea ei în regim internaţional. Construcţia este a părţii chineze, navele cosmice vor fi tot ale părţii chineze, dar orice instituţie internaţională este deschisă să îşi trimită proprii astronauţi şi să efectueze propriile experimente la  bordul staţiei orbitale chinezeşti.

De asemenea, China abordează cu multă îndrăzneală, dar cu nave foarte bine echipate misiuni pe Lună. Un rover chinez se deplasează pe suprafaţa Lunii, efectuează cercetări, înregistrează date, efectuează măsurători, pe care le transmite la sol, iar în anul 2020, China a anunţat că va trimite o sondă lunară care va colecta mostre de rocă lunară pentru a le aduce pe Pământ.

Totodată, China a participat cu un reprezentant la un experiment interesant de studiu al comportării unui echipaj internaţional într-un zbor spre Marte şi înapoi. Desigur, studiul nu s-a efectuat spre Marte şi înapoi, ci într-un  mediu artificial creat pe Pământ. Experimentul s-a numit “Marte 500”, pentru că urmau să stea împreună 500 de zile neîntrerupt în experiment. Practic, au stat 512 zile. Echipajul internaţional era format din astronauţi ruşi, francezi, italieni şi un astronaut chinez, deci acest lucru demonstrează interesul Chinei şi pentru programe mai îndepărtate, care să vizeze şi planeta Marte, eventual participarea la un zbor internaţional spre planeta Marte.

Aşadar, China este foarte interesată de aceste lucruri. Pe lângă acestea, China are aproape gata un sistem de navigaţie şi poziţionare globală, aşa cum este GPS-ul american, cum este Glonass-ul rusesc, cum va fi Galileo-ul european. Chinezii au încheiat un contract de colaborare cu europenii pentru sistemul Galileo, numai că la un moment dat s-a subţiat puternic colaborarea, chinezii demarând construirea propriului sistem, care a mers mult mai repede decât cel la nivel european, unde deciziile trebuie luate de toate statele membre prin consens, iar fondurile sunt limitate. Din păcate pentru europeni, programul Galileo este mult întârziat. China va fi al treilea stat care va avea un sistem de navigaţie global, BeiDou.

Geopolitics.ro: Sistemul va avea şi utilitate civilă?

Dumitru Prunariu: Da, va avea şi utilitate civilă. Toate sistemele acestea au şi utilitate militară, dar şi utilitate civilă. Singurul sistem care este pur civil este sistemul european Galileo. Desigur, semnalul unui asemenea sistem este de mai multe feluri: este semnalul gratuit, public, accesibil pentru toată lumea, dar şi semnalele militare.

Geopolitics.ro: Unde vor avea loc următoarele congrese ale Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic?

Anul viitor, congresul se va desfăşura în perioada 22 – 29 septembrie 2015, în Suedia. Deja avem anunţat şi următorul congres, care va fi în Austria, în 2016, iar în 2017, congresul va avea loc în Franţa, probabil la Toulouse.

Avem planificat şi un congres în Dubai, dar nu este sigur dacă va avea loc în 2018 sau în 2019. Acesta este un lucru interesant. Emiratele Arabe Unite nu au cosmonauţi. Asociaţia Exploratorilor Spaţiului Cosmic, de regulă, organizează aceste congrese în ţări în care există un astronaut, un cosmonaut care îşi asumă responsabilitatea corelării tuturor instituţiilor, organizaţiilor şi găsirii resurselor financiare pentru a suporta organizarea unui astfel de congres. Cu Dubai o colaborare frumoasă o are Japonia, iar domnul Soichi Noguchi, care a preluat anul acesta preşedinţia asociaţiei, şeful detaşamentului de cosmonauţi japonezi în Japonia, şi care în urma unei colaborări cu o instituţie de cercetare ştiinţifică din Dubai, care se pare că e foarte doritoare să gazduiască o activitate în domeniul cosmic, a propus asociaţiei noastre ca unul dintre viitoarele congrese, sub  îndrumarea şi responsabilitatea sa, să fie organizat în Dubai.

Geopolitics.ro: Acum 2 ani, congresul Asociaţiei Exploratorilor în Spaţiul Cosmic a avut loc în Arabia Saudită. Există o tendinţă în rândul ţărilor arabe de a participa la activităţi în spaţiul cosmic?

Dumitru Prunariu: Într-adevăr, în 2012, la Riyadh, a avut loc cel de-al 25-lea congres al asociaţiei, având ca temă “Tehnologia spaţială într-o societate bazată pe cunoaştere”. Responsabilitatea organizării congresului a fost cea a prinţului Sultan bin Salman Al Saud, de altfel, primul astronaut al Arabiei Saudite. În ultima vreme, din ce în ce mai multe state sunt interesate de activităţile cosmice, printre care şi Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite.

Odată cu publicarea acestui interviu, îi urăm domnului Dumitru Prunariu “La mulţi ani!” cu ocazia zilei de naştere a domniei sale şi îi mulţumim pentru că reprezintă România într-un domeniu de excepţie al ştiinţei, în slujba protejării planetei.

Săptămâna următoare vom publica pe Geopolitics.ro un articol despre ultimele evoluţii ale programelor spaţiale americane, ruseşti şi chineze.


Interviul a fost redactat de Adrian Corobană, Preşedintele Asociaţiei ASAGRI (Asociaţia de Analize Strategice, Analize Geopolitice şi Relaţii Internaţionale), organizaţie ce editează portalul de analize geopolitice GEOPOLITICS.RO. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite