O ciupercă descoperită la Cernobîl a rezistat mediului de radiaţii de la Bordul Staţiei Internaţionale Spaţiale

O echipă de cercetători de la Universităţile Standford şi Carolina de Nord a testat capacitatea unei ciuperci descoperite pe pereţii reactoarelor de la Cernobîl de blocare a radiaţiilor în spaţiu. Rezultatele preliminare, publicate pe 17 iulie, urmând a fi revizuite ştiinţific de cercetători independenţi, par să confirme posibilitatea unui scut din mucegai adaptabil pentru călătorii interplanetare.

Explorările spaţiale presupun riscuri de expunere la radiaţii, unul din principalele obstacole ale incursiunilor planetare. Dacă la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (SSI), astronauţii sunt expuşi la până la 160 milisierverţi de radiaţii sau echivalentul a circa 1.600 de radiografii, pe Marte dozele sunt de zeci de ori mai mari. O singură călătorie dus pe Marte înseamnă 60% din nivelul total de radiaţii recomandat pe durata întregii vieţi.

Descoperirea unei ciuperci, Cladosporium sphaerospermum, capabile să supravieţuiască în mediile radioactive extreme de la Cernobîl, i-a determinat pe cercetători de la Universitatea Carolina de Nord să testeze capacitatea acesteia de a bloca niveluri mai ridicate de radiaţii precum sunt cele din spaţiu. Ciuperca, un tip de mucegai, absoarbe radiaţii prin pigmenţii săi care transformă radiaţiile gama în energie chimică printr-un proces de radiosinteză.

La bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale nivelul radiaţiilor este mai mic decât în spaţiu, dar rămâne unul ridicat prin comparaţie cu Pământul.

Oamenii de ştiinţă au pus mostre de mucegai pe jumătatea unui mediu de cultură şi au măsurat nivelurile de radiaţii cu ajutorul unor senzori dispuşi sub ele la fiecare 110 de secunde timp de o lună. Parametri precum umiditatea, temperatura şi fluxul au fost de asemenea înregistraţi. Rezultatele au arătat că acestea au scăzut odată ce ciupercile au atins punctul maxim de creştere, reducând în medie cu 2.4% nivelurile de radiaţii.

 FOTO Space Tango via Business Insider

Capacitatea de blocare a radiaţiilor ar putea ajunge la 5% dacă mucegaiul ar acoperi un obiect în întregime, potrivit calculelor echipei. În plus, stratul de mucegai a fost unul relativ subţire de doar 1.7 mm, iar „asta arată capacitatea Cladosporium sphaerospermum de a proteja semnificativ de radiaţiile spaţiale”, au spus cercetătorii despre rezultatele lor preliminare.

Echipa a calculat că un strat mai gros de 21 de centimetri ar „neutraliza în mare parte” doza anuală la care astronauţii sunt expuşi pe Marte prin comparaţie cu Pământul, protejat de câmpul magnetic. Iar soluţia se remarcă nu doar prin ingeniozitatea sa, ci şi prin productivitatea sa: o bună porţiune din acest scut poate fi cultivată şi în spaţiu, eventual folosind sol local. Este un mare beneficiu pentru că asta presupune transportarea la bordul navelor spaţiale doar a unei mici cantităţi din această ciupercă, reducând considerabil costurile. Fiecare circa 500 de grame de greutate costă în prezent 10.000 de dolari, potrivit NASA.

Costumele de protecţie ale astronaunţilor fabricate de regulă din plastice sau metale pot fi grele sau vulnerabile.

Trei misiuni de explorare a planetei Marte, care includ şi două rovere, sunt în curs de derulare. Roverul Perseverance al NASA va fi lansat la sfârşitul lunii.