INTERVIU Scriitorul Pavel Coruţ: „Din nefericire, Republica Moldova se află în zona de interese ruseşti”

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

După ani buni de evoluţii pe traiectorii diferite în societatea postdecembristă am reîntâlnit un conaţional de felul său molcom, care a trecut din mediul militar în cel al publicisticii axate pe idei pentru care nu a ezitat să treacă Prutul şi să cunoască mai bine Moldova răsăriteană, abia scăpată, în anii '90, din lagărul ideologic răsăritean. Tocmai din acest motiv am iniţiat un dialog punctual, cu scriitorul Pavel Coruţ.

Pavel Coruţ a urmat cursurile: liceului militar, Institutului de Marină, facultăţii de drept, limbii engleze şi contrainformaţii militare. 

Ca profesionist militar a activat ca navigator vânător de submarine, ofiţer de contrainformaţii militare, ofiţer de relaţii externe şi şef de Birou CI, din Direcţia Informaţii a Armatei. 

În 1990, a trecut în rezervă la cerere şi a început cariera de jurnalist şi scriitor. 

Iniţial, a dezvăluit unele aspecte necunoscute ale evenimentelor din decembrie 1989, apoi a optat pentru o tematică vastă: cursuri de arta succesului, SF, romane de dragoste, romane istorice, poezii. 

Până în prezent a  scris 150 de cărţi, într-un volum de circa 6 milioane de exemplare vândute în ţară şi străinătate.

Un număr de 10 cărţi i-au fost publicate în SUA şi Canada. 

 - Cum priveşte rezervistul Pavel Coruţ derularea evenimentelor din Ucraina?

- Am sperat şi încă sper la o comunitate cooperantă, din Marea Britanie şi până în Kamceatka, din Polul Nord până în Marea Mediteranăi. 

Deviza fostului preşedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, ”Evropa, naş dom” (Europa, casa noastră), a fost primită cu entuziasm de majoritatea covârşitoare a civilizaţiilor occidentale. 

O astfel de uniune elimina definitiv orice motiv de conflict violent între ţările europene şi asigura pacea lumii noastre. 

Cu această deviză în cap, am plecat cu trenul către Moscova, în vara anului 1991, în calitate de reporter la revista Expres Magazin.

Am văzut o parte din Rusia bogată, însă cam nelucrată în zonele rurale. Am constatat că Rusia avea mai mult pământ decât putea lucra, chiar şi după un efort de civilizare de 80 de ani.

Lipsea spiritul competitiv, lipsea cointeresarea. Moscova era un furnicar cosmopolit, în care pătrunseseră deja firme americane, germane, italiene, franceze, dar nu şi româneşti.

O mare de populaţie înconjurase sediul central al KGB şi striga o singură lozincă: ”Daloi KGB!”/Jos KGB!.

Mi-am alăturat şi eu glasul acestei mulţimi şi am urmărit cu satisfacţie doborârea statuii lui Felix Edmundovici Djerzinski, fondatorul CEKA.

Ulterior, m-am alăturat delegaţiei venite din RSS Moldova, ca să anunţe independenţa ţării şi ieşirea din URSS.

Alături de deputaţii moldoveni, am pătruns în Kremlin, la lucrările ultimului Soviet al Uniunii. Ei m-au ajutat să iau interviuri de la toţi şefii de delegaţii sosite la Moscova cu acelaşi scop – dezmembrarea URSS.

Primul intervievat, un deputat rus siberian, mi-a spus scurt: ”Kaput URSS! Vrem uniune economică”.

Am asistat cum, rând pe rând, toate populaţiile ocupate de imperiul ţarist şi sovietic îşi declarau independenţa şi dezlipirea de URSS. Cursul evenimentelor era deosebit de favorabil.

Când şeful delegaţiei Moldovei, profesorul Alexandru Moşanu, a citit declaraţia de independenţă, mi-au dat lacrimile. Am ieşit din sală şi i-am dat un telefon camaradului meu din ambasada României, ataşatul militar, comandorul Dragnea.

Nu ne-am putut întâlni să sărbătorim evenimentul, deoarece serviciile secrete sovietice mai lucrau încă şi l-ar fi putut urmări.

Bucuria cu care populaţia primea veştile despre destrămarea imperiului roşu mă făcea să sper că visul Europei unite va deveni realitate. Intelectualii ruşi scriau prin ziare în favoarea acestui vis, iar vocile scepticilor erau foarte puţine şi fără priză la mase.

Populaţia rusă voia să devină pe deplin europeană. Acum, după 23 de ani, situaţia s-a schimbat în rău şi visul unificarii pare tot mai îndepărtat.

Eu încă sper că o nouă echipă la Kremlin ar putea relua aplicarea planului ”Europa, casa noastră”. Această unificare este atât în interesul Uniunii Europene, cât şi al Federaţiei Ruse.

Înalta tehnologie vestică plus bogăţiile naturale imense ale Rusiei ar însemna bunăstare pentru toţi şi o viaţă paşnică pe planetă.

 - Sunt unele asemănări între anumite momente din însângeratul decembrie 1989 şi unele manifestări din Crimeea şi din partea răsăriteană a statului ucrainean? 

- Sunt profund îngrijorat de conflictul ruso-ucrainian. Nu e un conflict spontan, ci unul pregătit pe îndelete, de către profesionişti, în timp îndelungat. El vizează restabilirea frontierelor Federaţiei Ruse pe linia moldovo-ucraineană. Nu cred ca ruşii se vor extinde şi către Ţările Baltice, deoarece nici măcar Rusia nu îşi poate permite să susţină un război mondial, chiar dacă are aliaţi puternici: China, Iran, ţări africane, unele ţări arabe. Mai probabil, ruşii se vor mulţumi, probabil, cu Ucraina şi Transnistria, unite sub umbrela lor, ca federaţie sau ca stat din Federaţia Rusă.

- Presiunea militară a Rusiei va avea efecte asupra viitoarelor alegeri parlamentare din Republica Moldova, Al Doilea Stat Românesc?

- Din nefericire, Republica Moldova, parte a Patriei noastre, se află în zona de interese ruseşti. 

Am lucrat în Republica Moldova aproape 2 ani şi cunosc relativ bine situaţia internă, începând cu starea de spirit. 

Mai mult de un milion de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt ruşi sau ucrainieni. Găgăuzii rusofoni nu sunt de neglijat. 

Nici moldovenii cu sentimente filo-ruseşti nu sunt de neglijat; printre ei există nostalgici ai imperiului roşu, imperiu în care au avut înalte funcţii şi privilegii. 

Mişcarea filo-română şi filo-europeană se simte mai ales în rândul generaţiilor tinere şi mature, care ar putea depăşi 50% în alegerile parlamentare din acest an. 

Desigur, există ruşi şi ucrainieni cu sentimente filo-europene, mai ales în rândul intelectualilor mai deschişi la minte. Aceştia înţeleg că singura opţiune civilizată este integrarea în UE şi în NATO. 

Avem aproape 600 de km de frontieră cu Ucraina agresată şi aceasta trebuie să ne îngrijoreze. 

Ucrainienii privesc cu speranţă spre noi, deşi liderii lor militari ne-au considerat mult timp inamicul potenţial cel mai probabil. 

Dacă Ucraina va fi înfrântă, vom ajunge grănicerii UE şi ai NATO, cu toate consecinţele care decurg din această stare. 

Trebuie să ne pregătim şi pentru ce este mai rău, deoarece cine doreşte pace trebuie să se pregăteasca de război. 

Eu sper că sancţiunile aplicate de UE, SUA şi alte state să domolească spiritul belicos al Rusiei. 

Pe de altă parte, nu exclud posibilitatea ca ruşii, care se simt încolţiţi de expansiunea NATO, să persevereze pe calea războinică. 

În timp, ei şi-au creat un sistem de alianţe economice şi defensive care le-ar putea permite să reziste presiunilor economice occidentale. 

China, India, Iranul si alte ţări arabe pot susţine economic Rusia. În plus, imensele bogăţii naturale ale Rusiei, mai ales gazele de sondă, pot fi folosite ca argument în tratativele cu UE. 

- Pe vremea când era şef al Statului Major General, generalul Constantin Degeratu a avut în vedere posibila formare a Gărzii Naţionale. În Ucraina, după anexarea, de către Rusia, a peninsulei Crimeea, a fost constituită o asemenea structură defensivă. Care este opinia dumneavoastră, în această privinţă?

- Avem nevoie de o Gardă Naţională Am ascultat cu interes părerile domnului general (rez) Constantin Degeratu privind creerea unei Gărzi Naţionale după model american sau englezesc. 

Un astfel de organ defensiv trebuie creat cât mai curând, nu numai pentru ajutarea forţelor combatante, dar şi pentru rezolvarea altor probleme, cum ar fi intervenţia la cutremure, inundaţii, alte calamităţi. 

Aceasta structură de voluntari ar putea acţiona şi pentru pregătirea contrainformativă a populaţiei. Să nu uităm că ruşii sunt aşi ai războiului psihologic şi pun un accent deosebit pe armamentul psihotronic!

 Agresiunea psi porneşte de la simple manipulări prin superstiţii, misticisme, astrologie, zvonuri şi dezinformări. 

Majoritatea acestora vin din Orient, ca forme mascate de agresare a civilizaţiei raţionale occidentale. 

Liderii NATO ar trebui să acorde mai mult interes armamentului psihotronic, deoarece agresiunile cu acest fel de armament sunt în mare parte insesizabile de populaţia-ţintă. 

România nu are altă opţiune înţeleaptă decât UE şi NATO. Cu toate acestea, în ţara noastră mai există voci, inclusiv religioase, care pun la îndoială această poziţie, prin viu grai sau internet. 

Democraţia nu înseamnă anarhie, nici încălcarea brutală a opţiunilor majorităţii naţiunii. 

Organele de specialitate ar trebui să acorde mai multă atenţie acestor ”eurosceptici”. Foarte probabil, printre ei există şi agenţi ai unor puteri străine. 

Nu putem interveni în Republica Moldova, unde populaţia se divizează mai vizibil în filo-ruşi şi filo-europeni. Putem însă preveni extinderea acestui fenomen nociv în ţara noastră. 

Putem şi trebuie s-o facem. Sumele necesare aplicării acestui proiect ar putea fi luate din sectoare mai putin importante pentru supravieţuirea naţiunii noastre româno-europene. 

- La ce proiecte publicistice lucraţi în acest moment? 

- Scriu pentru Viaţă. Unii jurnalişti rău intenţionaţi sau slab pregătiţi mi-au falsificat interviurile acordate cu scopul de a mă prezenta altfel decât sunt: un om normal, cu o experienţă de viaţă mai deosebită, sincer interesat de soarta naţiunii în care m-am născut şi am fost educat pentru apărare (nu agresiune).

Anul trecut, prin luna noiembrie, am avut o premoniţie care m-a determinat să scriu romanul ”Pământ Însângerat”, cu trimiteri la conflictele inter-europene. Acum am în lucru romanul ”Soarele Europei” şi în pregătire, ”Mesagerii galactici”.

Concomitent ţin un curs de arta succesului la un post de televiziune.

Scriu pentru viata paşnică a întregii umanităţi, deoarece sunt conştient de faptul că e deosebit de vulnerabilă la pericolele care o pândesc. Educaţia şi instruirea militară mă ajută enorm la scris, emisiuni televizate şi chiar la pasiunea mea, horticultura. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite