De ce este Ierusalimul unul dintre cele mai spinoase puncte ale conflictului israeliano-palestinian

De ce este Ierusalimul unul dintre cele mai spinoase puncte ale conflictului israeliano-palestinian

Ierusalim

Statutul Ierusalimului constitue de mai bine de o jumătate de secol una dintre cele mai spinoase probleme ale conflictului israeliano-palestinian. Donald Trump a promis în mai multe rânduri în timpul campaniei electorale transferarea Ambasadei Statelor Unite în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Ştiri pe aceeaşi temă

O lege votată în 1995 de către Congres spune că „Ierusalimul trebuie să fie recunoscut ca fiind capitala statului Israel“ şi impune transferarea reprezentanţei americane. Preşedinţii succesivi aai SUA au amânat până acum implementarea sa, din şase luni în şase luni, aşteptând ca cele două părţi adverse – israelienii şi palestinienii-  să se pună de acord asupra unei partajări a oraşului. Ultima derogare semnată în acest sens a expirat luni, scrie „Le Figaro“. 
 
„Preşedintele a fost clar în acest caz de la început: nu este vorba dacă ambasada va fi de fapt mutată de la Tel Aviv la Ierusalim, este vorba despre când“, a spus Hogan Gidley, purtător de cuvânt al Casei Albe.
 
Poziţia comunităţii internaţionale privind Ierusalimul nu s-a schimbat prea mult în ultimii 70 de ani. Planul de partajare votat de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 29 noiembrie 1947 prevede crearea unui „corpus separatum“ plasat sub un regim de administrare internaţională. Istoria, totuşi, a decis altfel, deoarece Ierusalimul a fost împărţit la sfârşitul primului război arabo-israelian (1948-49). 
 
Partea vestică a fost cucerită de tânărul stat Israel, care a decis repede să facă din această parte a Ierusalimului, capitală. În ceea ce priveşte jumătatea de est, unde se află  Oraşul Vechi şi locurile sfinte ale celor trei religii monoteiste (Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt şi Moscheea al-Aqsa),  este administrata provizoriu de Iordania. Dar marea majoritate a comunităţii internaţionale persistă să nu recunoască nici o suveranitate asupra oraşului, multe ţări instalându-şi  ambasadele lor în Israel la Tel Aviv.
 
Războiul de şase zile, care a opus în iunie 1967 statului evreu vecinilor săi arabi, a schimbat din nou situaţia. După trei zile de luptă, armata israeliană a cucerit nu numai Sinaiul, Cisiordania şi Gaza, ci şi Ierusalimul de Est. Guvernul a decis curând să aplice aici legea israeliană.
 
 În iulie 1980, Knesset-ul (parlamentul israelian)  a adoptat o lege fundamentală, transformând oraşul în capitală „unificată şi indivizibilă“ a statului. Clădirile administrative au fost transferate în partea estică a oraşului, iar vaste cartiere de colonizare au fost dezvoltate. Dar Europa şi Statele Unite au continuat să considere această mişcare a Israelului ca fiind neconformă cu dreptul internaţional. De aceea au refuzat până acum să-şi transfere reprezentanţele diplomatice.
 
De la Acordurile de la Oslo, există un consens larg că Ierusalimul de Est este destinat să devină capitala unui viitor stat palestinian. Negocierile au fost iniţiate în această direcţie la începutul anilor 2000, dar s-au încheiat. Liderii coaliţiei de dreapta care se află la putere în Israel sunt ostili ideii de a renunţa la o parte a oraşului. Recunoaşterea statutului său de capitală de către Statele Unite ar fi, din punctul lor de vedere, o victorie. Pentru palestinieni ar fi  eşecul visului lor de independenţă.
 
Te-ar putea interesa şi:
 

 

citeste totul despre: