VIDEO Ce se întâmplă în Venezuela, ţară ameninţată de Donald Trump cu „opţiunea militară“

VIDEO Ce se întâmplă în Venezuela, ţară ameninţată de Donald Trump cu „opţiunea militară“

Ciocniri violente în protestatari şi forţele de ordine la Caracas FOTO AFP

Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro este prins într-o bătălie pentru putere cu opoziţia, în timp ce economia naţională continuă să se deterioreze, iar protestele au pus stăpânire pe ţară, degenerând adesea în ciocniri cu forţele de ordine, violenţe ce s-au soldat inclusiv cu pierderi de vieţi omeneşti. Şi nu puţine. Începând din aprilie, 125 de persoane au murit în demonstraţiile de stradă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Venezuela, ţară din America Latină ce numără peste 30 de milioane de locuitori şi care este foarte bogată în petrol, stă acum sub semnul haosului politic şi al violenţelor de stradă. 
 
Ciocnirile dintre forţele de ordine şi protestele de amploare ce au ca scop înlăturarea de la putere a preşedintelui Nicolas Maduro sunt la ordinea zilei.
 
În timp ce liderul de la Caracas este sprijinit de armată, de Curtea Supremă şi de noua Adunare Constituantă, opoziţia deţine majoritatea în forul legislativ, care a fost însă marginalizat.
 
În contextul în care numărul celor care mor în violenţe de stradă continuă să crească, mai multe grupuri militare mici s-au declarat împotriva lui Maduro şi le-au cerut colegilor lor militari să se alăture opoziţiei, notează Deutsche Welle.
 
Criza prin care trece ţara l-a determinat pe liderul Casei Albe, Donald Trump, să afirme că Statele Unite iau în calcul o potenţială acţiune militară în Venezuela.
 
 
La începutul lunii august, SUA au impus sancţiuni directe împotriva preşedintelui Maduro, pe care Washingtonul îl califică drept „dictator“.
 
Cum a început criza
 
În anul 2013, Nicolas Maduro, un fost şofer de autobuz, a devenit preşedintele Venezuelei, urmându-i în funcţie carismaticului populist Hugo Chavez, care a încetat din viaţă în acel an, bolnav fiind de cancer.
 
Maduro a fost vicepreşedinte în timpul mandatului lui Chavez, care, de altfel, l-a susţinut pe actualul lider venezuelean ca moştenitor politic al său.
 
După moartea lui Chavez, Maduro (foto dreapta) a candidat la preşedinţie din partea Partidului Socialist Unit din Venezuela (PSUV), care se afla la putere din 1999. A câştigat 50,5% din voturi în cadrul unui scrutin special şi a respins vehement acuzaţiile de fraudă electorală venite din partea rivalilor săi, aminteşte sursa citată.
 
Nu a trecut mult şi Maduro s-a văzut confruntat cu proteste de amploare generate de creşterea inflaţiei şi deteriorarea rapidă a economiei. Răspunsul său a constat în trimiterea oponenţilor politici după gratii şi formularea de acuze la adresa Statelor Unite, care, potrivit lui, ar fi complotat pentru a-l înlătura de la putere. 
 
Pe fondul acestei crize, coaliţia de opoziţie Masa Unităţii Democratice (MUD) a obţinut la alegerile legislative din decembrie 2015 majoritatea calificată de trei cincimi. 
 
După victoria obţinută în faţa coaliţiei GPP, condusă de PSUV, opoziţia a lansat în 2016 un demers pentru organizarea unui referendum anti-Maduro. În cele din urmă, Consiliul Electoral proguvernamental al ţării a respins acest demers, acuzând opoziţia că a trişat în procesul de adunare a semnăturilor necesare.
 
În luna martie a acestui an, Curtea Supremă pro-Maduro şi-a asumat  puterile legislative, însă a revenit apoi asupra deciziei, pe fondul escaladării crizei, punctează DW.
 
În luna mai, Maduro şi-a anunţat planurile de a crea o Adunare Constituantă, care să elaboreze o nouă Constituţie, măsură denunţată de opoziţie, dar şi de secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane (OSA), Luis Almagro, a relatat AFP.
 
„Propunerea anunţată este falsă, neconstituţională şi frauduloasă", a declarat la acea vreme Luis Almagro într-un mesaj video, adăugând că „poporul este singurul care dispune de puteri constituante“.
 
Cu toate acestea, administraţia a reuşit să organizeze în iulie alegeri pentru noul organism, iar noua Adunare Constituantă a depus luna aceasta jurământul, în pofida nenumăratelor acuzaţii de fraudă electorală şi manipulare. Forul este ticsit de suporteri ai lui Maduro şi şi-a atribuit prin decret puteri sporite.
 
În acest timp, în Venezuela inflaţia continuă să crească, populaţia se confruntă cu o adevărată criză alimentară, cu lipsa de energie şi chiar cu lipsa unor medicamente de bază. Iar dezastrul economic alimentează protestele. De altfel, pe fondul lor, Maduro a decretat stare de urgenţă.

Foto: EPA
 
Maduro dă vina pe Statele Unite
 
Din luna aprilie a acestui an, peste 120 de oameni şi-au pierdut viaţa în timpul manifestaţiilor. De asemenea, peste 5.000 de persoane au fost arestate, potrivit organizaţiei neguvernamentale Foro Penal Venezolano.
 
Pe tot parcursul acestei crize, Maduro a insistat asupra faptului că se confruntă cu o conspiraţie susţinută de SUA îndreptată împotriva revoluţiei socialiste a mentorului său Hugo Chavez. 
 
Mai mult, a acuzat Washingtonul că determină scăderea preţului petrolului, provocând astfel căderea economică a Venezuelei. 
 
Acum, mai mulţi observatori consideră că regimul de la Caracas ar putea folosi afirmaţiile preşedintelui SUA, Donald Trump, ca o „dovadă“ că este ameninţat din străinătate.
 
citeste totul despre: