Ce se întâmplă în Armenia? Criză politică fără precedent la Erevan după ce premierul Nikol Paşinian a criticat un sistem rusesc de rachete balistice

Suporteri ai premierului armean Nikol Paşinian reuniţi la Erevan FOTO EPA-EFE

Începând de joi, 25 februarie, Armenia este cuprinsă de mitinguri pro şi anti-guvernamentale. În timp ce opoziţia cere demisia premierului Nikol Paşinian, arătat cu degetul pentru înfrângerea militară şi pierderile teritoriale suferite în toamnă în faţa Azerbaidjanului, acesta din urmă denunţă o „tentativă de lovitură de stat”.

Fitilul noii crize politice de la Erevan a fost aprins imediat după o declaraţie a premierului armean despre ineficienţa sistemului rusesc de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune Iskander.

De aproape două săptămâni încoace, Armenia traversează una dintre cele mai grave crize politice din istoria sa. Pe 25 februarie, premierul Nikol Paşinian şi-a scos circa 20.000 de susţinători în stradă pentru a protesta faţă de solicitarea armatei de a-şi da demisia. În acelaşi timp, mii de opozanţi de-ai săi organizau o contramanifestaţie în care îşi arătau sprijinul faţă de solicitarea armatei. Mai hotărâţi ca niciodată să-l vadă pe Paşinian plecat din fruntea Guvernului, aceştia au instalat corturi, au ridicat baricade, au blocat străzile din jurul Parlamentului şi şi-au anunţat intenţia de a rămâne în stradă până la atingerea obiectivului.

O ţară îndurerată de o înfrângere militară

Nikol Paşinian, 45 de ani, un fost jurnalist, a devenit premier în mai 2018, la capătul unei revoluţii paşnice. La acea vreme, el promitea să debaraseze ţara de o elită coruptă. Dar, după înfrângerea suferită în toamnă în faţa Azerbaidjanului, opoziţia şi-a crescut presiunile asupra sa pentru a-şi da demisia.

Nikol Paşinian vorbind în faţa susţinătorilor săi FOTO EPA-EFE

În noiembrie, confruntat cu riscul pierderii întregii regiuni Nagorno-Karabah şi cu lipsa susţinerii din partea Rusiei, un aliat tradiţional pe hârtie, Paşinian a acceptat condiţiile de încetare a focului negociate de Vladimir Putin cu partea azeră.

Erevanul controlează de facto, graţie prezenţei separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, teritoriu azer locuit de o majoritate de etnici armeni. Dar Armenia a pierdut în conflictul din 2020 oraşul-simbol Şuşa, precum şi mai multe zone din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională. Dar, pentru Rusia, sfârşitul războiului a reprezentat o oportunitate de a-şi extinde influenţa în regiune chiar pe seama ţării căreia îi garantase faptul că îi va fi aliată.

Imediat după semnarea încetării focului, la 10 noiembrie, zeci de mii de armeni au ieşit în stradă pentru a denunţa o „capitulare” şi a-i cere demisia lui Paşinian, descris drept „trădător”. Cu toate că protestele au încetat între timp, tensiunile se resimţeau încă. Fitilul a fost aprins după o declaraţie a premierului armean despre ineficienţa unor rachete ruseşti şi delimitarea armatei de această apreciere.

Armata renunţă la neutralitatea politică

Până acum două săptămâni, armata îl susţinea pe Nikol Paşinian. Dar totul s-a schimbat pe 24 februarie, când premierul armean l-a demis pe Tigran Haciatrian, adjunctul şef al Statului Major. Motivul: acesta a râs atunci când a auzit declaraţia sa în care pune la îndoială fiabilitatea sistemului rus Iskander.

Rachetele Iskander lansate nu au explodat sau au explodat doar în proporţie de 10%

, a spus Paşinian la 23 februarie 

El a răspuns astfel criticilor precedesorului său, Serj Sargsian, care a spus la rândul său că premierul s-a gândit să folosească sistemul Iskander abia atunci când războiul era pe final.

Criticile lui Paşinian la adresa Iskander au fost văzute ca „un element suplimentar de sfidare în rândul celor care caută sprijin în Rusia şi au simţit o oportunitate de potenţial conflict între premier şi Moscova”, comentează pentru The Moscow Times Richard Giragosian, directorul Centrului Regional de Studii din Erevan.

Neutru de regulă în privinţa politicii, Statul Major al Armeniei s-a întors împotriva lui Paşinian şi i-a cerut demisia, apreciind că „se angajează în atacuri care discreditează armata” şi „nu mai este în măsură să ia deciziile care se impun”.

Estimând că premierul riscă să ducă Armenia în „război civil”, partidul Armenia Prosperă i-a solicitat lui Paşinian să profite de „o ultimă şansă de a pleca fără tulburări”. La rândul său, şeful Guvernului armean a denunţat o „tentativă de lovitură de stat militară”. Scopul, afirmă el, este intenţia armatei de a-şi reafirma autoritatea.

„Consider că declaraţia Statului Major este o tentativă de lovitură de stat militară. Îi invit pe toţi susţinătorii noştri să se adune în Piaţa Republicii” din Erevan, a scris Paşinian pe 25 februarie pe pagina sa de Facebook.

„Situaţia este tensionată, dar toată lumea este de acord că nu trebuie să existe confruntări. Armata trebuie să se supună poporului şi autorităţilor alese. Acestea sunt ordinele mele şi nimeni nu trebuie să le conteste”, a declarat Paşinian în faţa susţinătorilor săi.

„Poporul trebuie să iasă în stradă şi să-şi exprime voinţa pentru a evita o nouă baie de sânge”, a răspuns Vazghen Manukian, propunerea a 17 partide de opoziţie la postul de premier.

Vazghen Manukian luând cuvântul la o manifestaţie anti-Paşinian FOTO EPA-EFE

În vârstă de 75 de ani, Vazghen Manukian este primul premier al Armeniei post-sovietice şi fost ministru al Apărării pe timpul primului război din Nagorno-Karabah.

Biserica vrea negocieri pentru „binele patriei”

Dar, cu toate că puternica biserica apostolică armeană îndeamnă forţele politice să găsească o soluţie „la masa negocierilor”, „pentru binele patriei şi al poporului”, discuţiile se anunţă complicate. Nikol Paşinian se declară pregătit să înceapă „consultări” cu opoziţia pentru detensiona situaţia, dar ameninţă să-i aresteze pe toţi cei care încalcă legea. El vorbeşte astfel de pe poziţia celui mai popular politician din ţară - aşa cum arată sondajele -, în ciuda înfrângerii militare.

La rândul său, preşedintele Armen Sarkisian a părut să fie de partea armatei, refuzând să dea curs demiterii şefului Statului Major Onik Gasparian.

„Preşedintele, în cadrul prerogativelor pe care i le conferă Constituţia, a retrimis textul cu obiecţii”, a explicat într-un comunicat preşedinţia armeană, potrivit căreia criza politică „nu poate fi rezolvată prin schimbări frecvente de responsabili”.

La scurt timp după publicarea acestui comunicat, Nikol Paşinian a scris pe Facebook că îi va retrimite preşedintelui ordinul, subliniind că decizia lui Sarkisian nu a dezamorsat „deloc” criza.

Reacţii de la Washington, Moscova şi Ankara

„Monitorizăm situaţia îndeaproape”, a anunţat la 25 februarie purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price, în legătură cu situaţia din Armenia. Diplomaţia americană a făcut apel la „reţinere” şi a cerut forţelor armate armene să nu se amestece în sfera politică.

În timp ce deputaţii ruşi au criticat vehement declaraţia lui Paşinian despre Iskander, Kremlinul a emis o declaraţie atent formulată. „Urmărim situaţia din Armenia cu îngrijorare şi, bineînţeles, chemăm toată lumea la calm”, a declarat într-o teleconferinţă cu presa purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov.

În opinia lui Vadim Muhanov, cercetător principal la Institutul de Stat din Moscova pentru Relaţii Internaţionale, Kremlinul este interesat acum de menţinerea acordului de încetare a focului semnat în noiembrie şi de a păstra cel puţin o aparenţă de pace în regiune.

Turcia, un puternic susţinător al Azerbaidjanului şi un inamic declarat al Armeniei, a condamnat „cu fermitate” o „tentativă de puci”. „Tentativele de puci nu pot decât să destabilizeze regiunea şi, din acest motiv, ne opunem lor”, a declarat ministrul turc de Externe Mevlüt Cavusoglu.