„Bătăiosul Ponta vs. civilizatul Iohannis”. Cum s-a văzut campania electorală în presa internaţională
0
Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din România a fost mânjită de scandaluri, de la politicieni anchetaţi pentru corupţie până la reglări de conturi şi atacuri la persoană, scrie presa internaţională.
„The New York Times”: Alegerile prezidenţiale din România, o problemă de încredere
La suprafaţă, aceste alegeri sunt un concurs între doi veterani politici care sunt de acord asupra celor mai multe dintre problemele importante, de la lupta împotriva corupţiei endemice şi până la continuarea unor relaţii foarte strânse cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, comentează Rick Lyman şi Kit Gilletnov pentru prestigiosul cotidian american într-un material intitulat "Pentru români, alegerile prezidenţiale ţin de o problemă de încredere".
"Nu-mi place să critic un vecin, dar pot să asigur că sunt un social-democrat", a declarat premierul de stânga Victor Ponta, în vârstă de 42 de ani, care a obţinut cel mai mare număr de voturi în primul tur, în urmă cu două săptămâni. "Sunt un premier proeuropean şi proamerican, aşa că România va continua această direcţie în viitor", a adăugat el.
Oponentul său, primarul de dreapta la Sibiului Klaus Iohannis, în vârstă de 55 de ani, este la fel de vocal. "Orientarea mea este către Vest", a declarat el, adăugând că "ceea ce se întâmplă în Ungaria acum nu este o democraţie care se îndreaptă în direcţia bună".
Însă mulţi analişti politici - şi Iohannis - se întreabă dacă Ponta, în pofida dezminţirilor, ar putea spori controlul Guvernului asupra unor instituţii independente, ca de exemplu tribunalele, în jurul unui populism naţionalist.
Ponta promite să continue campania anticorupţie, preconizând că acest lucru va ajuta ţara să depăşească deficitul bugetar prin lupta împotriva evaziunii fiscale. Însă analiştii se tem că, în pofida promisiunilor, el va influenţa sistemul. Cu toate că se tem că Ponta va conduce ţara pe o cale mai puţin transparentă, analiştii nu-l compară totuşi cu Orban. "Orban este un ideolog", a declarat pentru publicaţie Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, adăugând că "Ponta nu e aşa. E oportunist. El adună cât mai multă putere, dar când întâmpină rezistenţă se opreşte".
Al-Jazeera: „Speranţe false pentru români înainte de alegerile prezidenţiale”
Mulţi români cred că înfrângerea candidatului de stânga va aduce un viitor luminos. Românii s-au implicat din punct de vedere personal în alegeri anul acesta: proteste, certuri între prieteni vechi, rugăminţi către membrii familiei de a ieşi la vot - le-am văzut pe toate în săptămânile dinainte de alegeri.
A avut loc o mobilizare impresionantă mai ales în rândul celor care i se opun candidatului favorit, Victor Ponta. Mulţi intelectuali, jurnalişti cunoscuţi şi o bună parte a clasei de mijloc a ţării, activă pe platformele de socializare, au transmis în spaţiull public mesaje anti-Ponta.
Sunt nenumărate motive pentru a i te opune lui Ponta şi partidului său, care deţine puterea executivă din 2012. În ultimii doi ani, social-democraţii au susţinut legile care acordă imunitate politicienilor corupţi, au făcut posibilă inculparea jurnaliştilor de investigaţie şi au acordat o putere extraordinară corporaţiilor în domeniul exploatării resurselor naturale.
Victoria lui Ponta ar concentra toate principalele funcţii în mâinile social-democraţilor, însă, chiar dacă un astfel de scenariu ar însemna sfârşitul certurilor dintre instituţii - fenomen ce a caracterizat cele două mandate ale actualului preşedinte -, unii observatori se tem că ar putea afecta independenţa justiţiei şi ar putea dăuna luptei împotriva corupţiei la nivel înalt.
În ultimii ani, procurorii au demarat anchete împotriva a zeci de politicieni de rang înalt din toate partidele, însă social-democraţii au fost afectaţi cel mai puternic. Atunci când chestiunea a fost ridicată în dezbaterile prezidenţiale, Ponta s-a concentrat pe cazurile din partidul contracandidatului său decât să vorbească despre cei din rândurile propriului său partid.
Ponta nu are aproape nicio bază de putere în interiorul partidului său, iar aceste manevre evazive sunt necesare pentru a-i ţine pe grei de partea sa - inclusiv pe influenţii lideri ai filialelor locale de partid, cunoscuţi drept „baroni locali”, care controlează eforturile pentru mobilizarea la vot.
Campania pe care a dus-o Ponta a părut să confirme interpretarea că Ponta se luptă pentru a-şi salva cariera politică, social-democraţii adoptând un stil agresiv de la început, ceea ce a inclus atacuri la persoană îndreptate asupra lui Iohannos, precum sugestia că acesta n-ar trebui să candideze la preşedinţie pentru că are origini germane.
De asemenea, Ponta a evitat dezbaterile faţă în faţă înainte de primul tur şi a părut mai bine pregătit în cele două dezbateri cu rivalul său, desfăşurate săptămâna aceasta. Comentatorii locali spun că este posibil ca Iohannis să-şi fi făcut singur rău cu atitudinea rezervată din prima confruntare directă cu Ponta şi, deşi a fost mai bun în timpul celei de-a doua dezbateri, n-a reuşit să dea o lovitură fatală.
AFP: „Duel fără precedent”
Victor Ponta contra Klaus Iohannis: România asistă la un duel fără precedent înaintea alegerilor prezidenţiale de duminică, între un prim-ministru favorit, cu o morală considerată flexibilă, şi un reprezentant al minorităţii germane care pledează pentru „lucrul bine făcut”.
Victor Ponta pare la un pas de a câştiga alegerile prezidenţiale organizate duminică în ţara ex-comunistă bolnavă de corupţie, în ciuda temerilor că va dăuna reformelor-cheie.
Candidatul social-democrat în vârstă de 42 de ani este susţinut de un electoral preponderent rural şi intră în turul al doilea cu un grad de sprijin de 54%, potrivit celor mai recente sondaje. Acestea sunt alegerile cu numărul şapte origanizate în ţara săracă după căderea dictatorului Nicolae Ceauşescu, în urmă cu 25 de ani.
Însă chiar dacă Ponta se bucură de un avantaj confortabil în faţa contracandidatului său în vârstă de 55 de ani, Klaus Iohannis, de origine germană, mai mulţi experţi spun că victoria sa nu este sigură.
Aceste alegeri sunt considerate un test crucial pentru ţară, într-o perioadă în care democraţia a suferit regrese în câteva ţări vecine precum Ungaria şi în care criza ucraineană a zguduit relaţiile dintre UE şi Rusia.
Campania electorală a fost mânjită de scandaluri, cu numeroase anchete de corupţie printre care câteva îndreptate asupra aliaţilor prim-ministrului şi cu reglări de conturi între Ponta şi rivalul său, preşedintele Traian Băsescu.
Oricine ar prelua preşedinţia se va confrunta cu chestiuni arzătoare precum recesiunea şi acuzaţiile constante de corupţie şi proastă guvernare. Şeful statului român este responsabil cu stabilirea politicii externe şi cu numirea unor oficial cu funcţii înalte, precum procurorii.
În ciuda progreselor înregistrate în reformarea sistemului judiciar - care a dus şi la condamnarea unui fost ministru al Justiţiei pentru corupţie -, mulţi se tem că urmează un regres semnificativ.
Deşi Ponta a promis că va menţine independenţa justiţiei, acuzaţiile sale frecvente că instituţia anticorupţiei DNA este controlată politic au stârnit probleme.
În ceea ce a fost numită „Marţea Neagră” în decembrie 2013, guvernului lui Ponta a promulgat o serie de legi care garantează imunitatea oficialilor aleşi. Acestea au fost până la urmă blocate, însă criticii lui Ponta spun că episodul a fost un bun semnal de alarmă.
Associated Press: Bătăiosul Ponta vs. civilizatul Iohannis
Bătăiosul Victor Ponta a devenit în mai 2012 cel mai tânăr prim-ministru din Europa. Pilot amator de raliu, Ponta s-a căsătorit cu fiica unui politician influent din puternicul Partid Social-Democrat, iar de atunci cariera sa nu a întâmpinat obstacole. Este acuzat de plagiat în elaborarea tezei de doctorat, iar preşedintele Traian Băsescu a afirmat că Ponta a fost agent sub acoperire, o acuzaţie pe care a respins-o.
De la începerea mandatului lui Ponta, România are creştere economică şi stabilitate politică. Ponta afirmă că România va rămâne un aliat al Statelor Unite şi respinge afirmaţiile că se va apropia de Vladimir Putin. Criticii susţin că, dacă va deveni preşedinte, Ponta i-ar putea graţia pe aliaţii politici condamnaţi pentru corupţie şi că Partidul Social-Democrat va obţine mult mai multă putere.
Referindu-se la Klaus Iohannis, AP notează că politicianul de etnie germană are o atitudine civilizată, refuzând să recurgă la atacuri personale, chiar dacă acest lucru nu i-a adus neapărat simpatizanţi. Iohannis promite combaterea corupţiei, garantarea independenţei justiţiei şi o Românie normală.
Se încarcă comentariile...
