Armenii din Nagorno-Karabah au ales să trăiască în Republica Arţah

Locuitorii Republicii Nagorno-Karabah au votat luni, la referendum, în favoarea noii Constituţii şi redenumirii entităţii lor statale, nerecunoscută la nivel internaţional, în Republica Arţah, au anunţat marţi oficiali de la Stepanakert.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Stepanakert, aproximativ 87% din alegători au votat pentru noua Constituţie, care prevede trecerea de sistemul semiprezidenţial la cel prezidenţial şi redenumirea Republicii Nagorno-Karabah în Republica Arţah.

„Noua Constituţie se înscrie în eforturile de întărire a statalităţii“, apreciază diplomaţia autoproclamatei republici din Caucazul de Sud.

Nagorno-Karabah, o regiune montană din Caucazul de Sud populată de armeni, face parte oficial din Azerbaidjan, dar funcţionează de facto ca entitate statală independentă.

Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra acestei regiuni în 1991, anul destrămării Uniunii Sovietice.

Forţele azere au încercat să tempereze mişcările secesioniste din Nagorno-Karabah, dar în zadar.

Ultimele ciocniri între forţele azere şi separatiştii din Nagorno-Karabah, puternic susţinuţi de Armenia, au avut loc în primăvara anului trecut, soldându-se cu zeci de morţi.

Referendumul din Nagorno-Karabah a fost monitorizat de 104 organizaţii internaţionale din 30 de ţări.

Azerbaidjanul dă asigurări, însă, că Pakistanul, Letonia, Norvegia, Iranul, Georgia şi Turcia i-au că nu recunosc acest plebiscit.

Şi Grupul de la Minsk al OSCE privind reglementarea conflictului armeano-azer a anunţat într-un comunicat că nu va accepta referendumul din Nagorno-Karabah.

Arţah a fost o provincie a Regatului Armean care se extindea pe actualul teritoriu al Nagorno-Karabah. Denumirea Arţah provine de la regele armean Artaxias I, care a fondat Dinastia Artaxiadă şi Regatul Armeniei.