ANALIZĂ Un val populist, în plină ascensiune în lume

Un val de populism a jucat un rol hotărâtor în cucerirea puterii în Statele Unite, în Filipine, în Polonia, în Ungaria, în victoria Brexitului şi este în ascensiune înainte de alegeri în Germania, Austria şi Franţa, scrie AFP, care face un tur de orizont.

Seismul Trump

Alegerea la preşedinţia Statelor Unite a lui Donald Trump, în vârstă de 70 de ani, a provocat un adevărat seism.

Miliardarul republican - lipsit de experienţă politică - a promis „să redea Americii măreţia“, jucându-şi cartea pe fricile americanilor albi, lăsaţi pe cont propriu de globalizare (imigraţie, refugiaţi, liber-schimb).

În timpul campaniei el a insultat femeile, musulmanii, hispanicii şi şi i-a îndepărtat pe afroamericani.

Duterte în Filipine

Binecunoscut pentru declaraţiile sale vulgare şi brutale, avocatul Rodrigo Duterte, în vârstă de 71 de ani, ales la 9 mai după o campanie populistă care a mizat pe teme de securitate, a devenit preşedintele filipinezilor pe 30 iunie.

El i-a numit „fiu de târfă“ pe Papa Francisc şi pe preşedintele american Barack Obama.

„Trăiască domnul Trump! Amândoi înjurăm din cel mai mic motiv. Suntem la fel“, a spus el miercuri, potrivit AP, în timpul unei vizite în Malaysia. Tot miercuri, oficiali filipinezi au anunţat că şeful statului a decis să reducă numărul exerciţiilor militare comune cu Statele Unite.

Războiul său împotriva drogurilor s-a soldat cu peste 3.700 de morţi în doar patru luni.

El se declară socialist şi îşi afişează public dispreţul faţă de Statele Unite, un aliat isotric al Filipinelor, de care a anunţat la sfârşitul lui octombrie o „despărţire“ în favoarea unei alianţei cu China, după care şi-a temperat declaraţiile.

Victoria Brexitului

Britanicii s-au pronunţat prin referendum, la 23 iunie, în favoarea Brexitului, cu 52% din voturile exprimate.

Donald Trump s-a referit la această consultare şi le-a promis americanilor, înainte să fie ales, un „Brexit la puterea a treia“.

În urma unei campanii violente - marcate prin asasinarea în iunie a deputatei laburiste eurofile Jo Cox -, Consiliul Europei (CoE) şi-a exprimat, în octombrie, îngrijorarea faţă de „ascensiunea discursului urii şi violenţei rasiste“ în Regatul Unit.

Unul dintre campionii Brexitului, liderul populist al partidului eurofob şi antiimigraţie Ukip Nigel Farage a salutat miercuri rezultatul alegerilor prezidenţiale americane.

„Îi predau ştafeta lui Donald Trump“, a anunţat Farage.

La putere în Ungaria şi Polonia

În UNGARIA, premierul suveranist Kiktor Orban, preşedintele Partidului Fidesz (conservator), aflat la putere din 2010, şi-a amplificat în ultimii doi campania cu accente xenofobe împotriva imigraţiei din afara Europei.

El a eşuat marţi să-şi înscrie în Constituţie politica ostilă faţă de migranţi şi refugiaţi.

Însă politica sa alimentează retorica Partidului Jobbik (extremă dreapta) al lui Gabor Vona, care are ambiţia să detroneze Fidesz de la putere în alegerile legislative din 2018.

În POLONIA, Partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator şi eurosceptic) a revenit la putere singur, în 2015.

Liderul formaţiunii, Jaroslaw Kaczynski a avertizat împotriva "paraziţilor" de refugiaţi.

Un conflict extrem de dur opune, începând din iulie, Guvernul PiS şi Bruxellesul pe tema independenţei puterii judiciare în această fostă ţară comunistă.

În Europa

În AUSTRIA, Partidul Libertăţii (FPÖ) - unul dintre cele mai implantate partide de extremă dreapta din Europa - a fost învins „la mustaţă“ în alegerile prezidenţiale de la 22 mai şi a fost evitată o premieră în Europa.

Cele două partide mari, aflate la putere din 1945, au fost eliminate după primul tur.

FPÖ a obţinut anularea acestui scrutin, iar noi alegeri sunt prevăzute pe 4 decembrie.

În GERMANIA, Partidul Alternative für Deutschland (AfD, populist de dreapta) înregistrează o serie de succese în alegeri şi intră inclusiv în Parlamentul local din Berlin.

Formaţiunea exploatează fricile de după venirea în ţară a aproape 900.000 de refugiaţi în ţară, în 2015, şi ajunge în zece dintre cele 16 landuri germane şi la 12% din intenţiile de vot.

AfD ar putea să intre în Parlamentul federal anul viitor, ceea ce ar reprezenta o premieră pentru un partid de dreapta populist în Germania postbelică.

În FRANŢA, Frontul Naţional (FN, extremă dreapta) a obţinut succese în alegeri începând din 2012, iar preşedinta sa Marine Le Pen ar urma să fie aleasă preşedinta ţării în alegerile din primăvară, potrivit sondajelor.

Ea s-a repezit miercuri să-l felicite pe Trump înainte de confirmarea succesului miliardarului la urne.

Preşedinta FN compară fluxul migranţilor cu o „invazie“ şi vrea un referendum în vederea ieşirii ţării din UE.