Afganistan. Noul guvern taliban dă fiori lumii. Ieri terorişti, astăzi miniştri
0SUA, dar şi multe alte state sunt îngrijorate de componenţa noului guvern taliban din Afganistan. Nici preşedintele Turciei, Recep Erdogan, nu este prea încântat.
A fost anunţat noul cabinet taliban interimar şi compoziţia sa nu îi încurajează pe cei care speră că talibanii sunt reformaţi. Cabinetul este populat cu lideri din garda veche talibană, între care şi liderului reţelei Haqqani, organizaţie considerată teroristă de către Statele Unite. Ministrul interimar de interne – Sirajuddin Hqqani- este pe lista persoanelor vizate de FBI pentru activităţi teroriste. Premierul Muhammad Hassan Akhund – este desemnat şi el drept terorist de către Naţiunile Unite.
Pe ansamblu, primele apariţii publice ale talibanilor au sugerat o variantă diferită de anii ’90, cu restricţii de genul celor aplicate în alte ţări musulmane conservatoare, ca Arabia Saudită de exemplu. Dar există şi mulţi sceptici care nu cred în schimbarea la faţă a talibanilor, fiind de părere că este vorba numai de o schimbare conjuncturală, pentru că regimul de la Kabul nu poate rezista fără ajutoare financiare externe.
În declaraţiile talibane s-a subliniat însă că ţara nu va fi o democraţie cu alegeri libere, pentru că acestea reprezintă opţiunile oamenilor şi nu a forţelor divine.
Liderul spritual al talibanilor cere aplicarea Shariei, legea islamica
Şeful talibanilor proclamat lider spiritual suprem al Afganistanului pe 7 septembrie a cerut nou-numitului guvern de la Kabul să aplice legea islamică sau sharia. În primul mesaj public al mollahului Mawlawi Hibatullah Akhundzada de când gruparea sa fundamentalistă a preluat controlul în Afganistan, pe 15 august, se spune că membrii guvernului „vor munci asiduu pentru a asigura respectarea în ţară a regulilor islamice şi legilor sharia”.
Figură retrasă care nu apare în public, Akhundzada mai afirmă în mesajul scris difuzat în engleză că talibanii vor asigura „pacea durabilă, bunăstarea şi dezvoltarea”, iar afganii „nu trebuie să încerce să părăsească ţara”.
Statele Unite şi-au exprimat marţi "îngrijorarea" în legătură cu numirea unora dintre miniştrii talibani în Afganistan, dar au declarat că sunt dispuse să judece guvernul "după acţiunile sale", în special cu privire la disponibilitatea de a lăsa afganii să părăsească ţara.
„Observăm că lista de nume anunţată este alcătuită exclusiv din indivizi care sunt membri ai talibanilor sau aliaţii apropiaţi ai acestora şi nicio femeie. Suntem, de asemenea, îngrijoraţi de afilierile şi antecedentele unora dintre aceşti indivizi", a declarat la Doha un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat la Doha.
Şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a reacţionat cu prudenţă marţi la anunţul talibanilor privind formarea unui nou guvern în Afganistan, spunând că va urmări îndeaproape progresele acestuia, potrivit AFP.
Liderul turc a subliniat în special că nu ştie cât va dura actuala componenţă a guvernului dezvăluită marţi. "După cum ştiţi, în acest moment este dificil să îl numiţi permanent, dar a fost anunţat un guvern interimar", a declarat Recep Tayyip Erdogan la o conferinţă de presă comună cu preşedintele Republicii Democrate Congo, Felix Tshisekedi, aflat în vizită la Turcia.
"Nu ştim cât va dura acest guvern temporar. Datoria noastră este să urmărim acest proces cu atenţie". Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a fost, de asemenea, precaut cu privire la relaţia viitoare a ţării sale cu talibanii, spunând că nu există „nicio grabă” pentru a recunoaşte noul regim.
Uniunea Europeană a criticat miercuri guvernul interimar format de talibani în Afganistan, spunând că nu este nici „inclusiv”, nici „reprezentativ” pentru diversitatea etnică şi religioasă a ţării, potrivit Euronews.
„Nu pare guvernul inclusiv şi reprezentativ pentru bogata diversitate etnică şi religioasă din Afganistan pe care am sperat să-l vedem şi pe care talibanii l-au promis în ultimele săptămâni”, a spus un purtător de cuvânt al UE într-un comunicat.
Ieri terorişti, azi ministri
Înfiinţată în 1994 de Mullah Omar, mişcarea islamistă a fost mereu învăluită în mister, inclusiv atunci când mişcarea a condus ţara între 1996 şi 2001. Iată o privire asupra noilor personaje ale executivului afgan pe care talibanii le-au promis că vor fi incluzive dar lista cabinetului mai trebuie finalizată în zilele şi săptămânile următoare:
Mohammad Hassan Akhund, prim-ministru, pe lista persoanelor sancţionate de ONU
Originar din Kandahar, noul prim-ministru afgan a fost un strâns colaborator şi consilier politic al fondatorului şi liderului suprem al mişcării, Mullah Omar. Sub primul guvern taliban, el a fost în special ministru adjunct al afacerilor externe şi guvernator al provinciei Kandahar (sud), leagănul islamiştilor.
Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, Mohammad Hassan Akhund, al cărui nume apare pe lista sancţiunilor Consiliului de Securitate legat de „actele şi activităţile talibanilor”, este cunoscut ca fiind unul dintre „cei mai eficienţi comandanţi talibani”.
Mullah Baradar, supranumit „măcelarul“, numărul doi în executiv
Abdul Ghani Baradar, care va ocupa poziţia de numărul doi în noul executiv, s-a născut în provincia Oruzgan (sud) şi a crescut la Kandahar. El este cofondatorul talibanilor alături de Mullah Omar, care a murit în 2013, dar a cărui moarte a fost ascunsă timp de doi ani.
La fel ca mulţi afgani, viaţa sa a fost dată peste cap de invazia sovietică din 1979, care l-a făcut mujahedin. Se crede că a luptat alături de Mullah Omar. Amândoi se crede că au fondat mişcarea talibană în timpul războiului civil afgan de la începutul anilor 1990, când liderii militari au dat foc ţării şi au vărsat sângele conaţionalilor.
În 2001, după intervenţia americană şi căderea regimului taliban, se spunea că ar fi făcut parte dintr-un grup mic de insurgenţi gata pentru un acord în care să recunoască noua administraţie din Kabul. Dar Statele Unite au respins această iniţiativă, deschizând un nou capitol în războiul de 20 de ani.
Baradar era liderul militar al talibanilor când a fost arestat în 2010 la Karachi, Pakistan. El a fost eliberat în 2018, sub presiunea Washingtonului. Ascultat şi respectat de diferitele facţiuni talibane, el a fost numit apoi şef al biroului politic al acestora, cu sediul în Qatar. A condus negocierile de la Doha cu americanii care au dus la retragerea forţelor străine din Afganistan, apoi la discuţii de pace cu guvernul afgan, care nu au dus la nimic.
S-a întors în Afganistan, la Kandahar, la două zile după ce talibanii au preluat puterea, apoi s-a dus la Kabul.
Sirajuddin Haqqani, liderul reţelei Haqqani, ministrul de interne, căutat de FBI
Fiul unui faimos comandant anti-sovietic al jihadului, Jalaluddin Haqqani, Sirajuddin va ocupa postul de ministru de interne. El este atât unul dintre cei trei şefi adjuncţi ai talibanilor, cât şi şeful puternicei reţele omonime.
Reţeaua Haqqani, fondată de tatăl său, este descrisă ca teroristă de Washington, care a considerat-o întotdeauna una dintre cele mai periculoase facţiuni care luptă împotriva trupelor afgane şi NATO din ultimele două decenii. Reţeaua este cunoscută pentru utilizarea atentatorilor sinucigaşi. I s-au atribuit unele dintre cele mai violente atacuri din Afganistan din ultimii ani.
De asemenea, a fost acuzat că ar fi asasinat anumiţi oficiali afgani înalţi şi că ar fi ţinut ostatici occidentali, înainte de a-i elibera pentru răscumpărare sau prizonieri, precum soldatul american Bowe Bergdahl, eliberat în 2014 în schimbul a cinci deţinuţi afgani din închisoarea Guantanamo. Este pe lista teroriştilor căutaţi de FBI.
Cunoscuţi pentru independenţa, abilităţile de luptă şi perspicacitatea în afaceri, Haqqani sunt responsabili de operaţiunile talibane în zonele muntoase din estul Afganistanului. Ei ar avea o influenţă puternică asupra deciziilor mişcării.
Fiul mullahului Omar, Yaqoub, ministrul apărării
Fiul lui Mullah Omar, Yaqoub este şeful puternicei comisii militare a talibanilor care a decis orientările strategice în războiul împotriva guvernului afgan. El a fost numit marţi ministru al apărării. Strămoşii şi tatăl său, care a fost venerat ca lider al talibanilor, îl fac o figură unificatoare într-o mişcare largă şi diversă.