Ungaria 2.0 sau care sunt şansele ca Jobbik să devine partidul de guvernământ în 2018

Mişcare a partidului de extremă-dreapta Jobbik FOTO AFP

Recentele declaraţii contradictorii dintre diverse personaje şi instituţii diplomatice şi politice din România şi Ungaria aduc în atenţie o relaţie complexă şi complicată între cele două state vecine, relaţie influenţată major de dinamica politică domestică din ambele ţări, de minoritatea maghiară  din Transilvania precum şi de contextul geopolitic regional şi internaţional.

Declaraţiile Excelenţei Sale, ambasadorul Ungariei în România, Zákonyi Botond, referitoare la duplicitatea premierului României au fost exagerate, inflamatorii şi complet lipsite de substanţa protocolului diplomatic care ar trebui să acţioneze ca un tampon între obiectivele adesea concurente ale statelor vecine.

Mai mult, aceste declaraţii se adaugă unei liste deja plină de evenimente ce au avut natura de a dăuna relaţiei bilaterale. Postarea unor imagini cu simboluri revizioniste pe pagina de Facebook a premierului Viktor Orban, declaraţiile şefului de cabinet al lui Viktor Orban cu privire la „acţiunile antiungare explicite” şi la imixtiunea unor mari puteri în afacerile interne ale României, lipsa unui progres în legătură cu semnarea Protocolului celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale în timpul vizitei Ministrului de Externe Bogdan Aurescu în Budapesta, în mai, anul curent sau dosarul Marko Atilla, au determinat o efervescenţă negativă a relaţiei bilaterale.

Acest fenomen are la rândul lui, la bază o efervescenţă socială şi politică internă în Ungaria, care se confruntă cu o lipsă de direcţie, atât în ceea ce priveşte afacerile interne cât şi în ceea ce priveşte poziţionarea în contextul unional european şi în contextul european lărgit. Această criză de identitate externă şi lipsă de incluziune politică internă generează incertitudine pentru populaţia maghiară. Lipsă de coerenţă a fost şi este stăvilită de o economie robustă, care a alimentat electoral partidul FIDESZ. În primul trimestru din 2015 Ungaria a înregistrat o creştere economică de 3.5%, faţă de 2.6% în aceeaşi perioadă din 2014. Această creştere este susţinută de o creştere a consumului, a producţiei dar şi de miliarde de euro proveniţi de la Uniunea Europeană.[1] Totuşi, există voci din cadrul FMI care sunt mai circumspecte cu privire la expansiunea rapidă a economiei ungare, care este stimulată de factori externi cum ar fi finanţările europene dar şi creşterea salariilor pe fondul scăderii preţului barilului de petrol.

Majoritatea discursurilor lui Orban au o notă foarte clară, fie aderi la valorile partidului, fie te afli împotriva curentului care în opinia lui duce Ungaria spre un viitor mai bun. Electoratul şi populaţia maghiară nu sunt caracterizate de vederi non-inclusive şi segregate şi deşi FIDESZ are în spate un vector populist puternic, începe să piardă din inerţia electorală în favoarea altor entitaţi politice. Una din aceste entităţi este Jobbik – Mişcarea pentru o Ungarie mai bună, un partid de extremă dreapta care în ultima perioadă a făcut eforturi serioase de a se repoziţiona în spectrul politic printr-un discurs mai moderat, o revizuire a modului în care se raportează la Uniunea Europeană şi la o serie de alte speţe în care anterior a afişat vederi radicale. De altfel, Szávay István, vicepreşedintele organizaţiei şi membru al Parlamentului Ungariei, în interviul pe care l-a acordat în această analiză, a ţinut să menţioneze că nu este de acord cu termenul de „extremă dreaptă”, preferând terminologia “partid patriotic”.

Astfel, Jobbik încearcă să acceseze această oportunitate pe care le-o creează FIDESZ: lipsa unei politici de incluziune generează incertitudine în rândul masei electorale de dreapta, incertitudine care se transferă mai departe către probleme sociale acute, spre exemplu criza imigranţilor şi care într-un final determină diminuarea suportului în sondaje. Jobbik este în prezent al doilea partid din Ungaria şi încearcă să accelereze încet dar stabil drumul spre primul loc, înaintea alegerilor din 2018. Cartea coerenţei şi deciziilor decisive pe probleme sociale sensibile corelată cu o politică mai inclusivă poate să creeze un context în care Ungaria, la început de secol XXI, devine prima ţară europeană cu o guvernare realizată de un partid aflat în spectrul depărtat al dreptei.

Cine este Jobbik

Conform site-ului partidului, octombrie 2003 a marcat tranziţia de la o mişcare de tineret a unor studenţi conservatori către un partid oficial. Acesta se poziţionează ca un partid conservator, creştin, în luptă cu tendinţa de suprimare a naţiunii ca element fundamental de organizare a societăţii. Chiar în primele paragrafe ale descrieri partidului se atinge “problema ţiganilor” şi “ criminalitate ţigănească”, teme recurente în discursul partidului. Partidul are o poziţie foarte clară în această direcţie, acuzând background-ul socio-cultural al acestei etnii şi promovând educaţia în rândul copiilor pentru a le insemina valorile şi cunoştinţele necesare pentru a nu aluneca pe panta criminalităţii.

Înafara acestui concept ideologic şi de platformă politică, au existat şi grupuri organizate care au efectuat raiduri de intimidare în satele populate de rromi, generând frică în rândul acestora. Conform mai multor studii şi rapoarte, a existat o legătură între aceste grupări şi partidul Jobbik. Dintre aceste grupări, cea mai proeminentă, organizată şi radicală este Magyar Garda, grupare înregistrată drept organizaţie culturală. Trei membri importanţi ai partidului, printre care şi Dávid Kovács, preşedintele fondator al partidului, au demisionat în data de 10 martie 2008 datorită asocierii cu Magyar Garda, un proiect care în viziunea lor nu putea fi controlat pe termen lung.

Liderul partidului este Gabor Vona, membru fondator al Magyar Garda, ales preşedinte al partidului în 2006, la vârsta de 28 de ani, după ce intrase în mişcarea de tineret care a reprezentat fundamentul partidului, în timpul anilor de studiu la universitatea ELTE din Budapesta, unde a studiat istorie.

Acesta este o figură carismatică, cerebrală, cu un discurs argumentat, pare a avea rezerve de energie nelimitată atunci când vine vorba despre promovarea mesajului partidului său. Vona este membru al Parlamentului, lider al grupului parlamentar Jobbik, membru în comisia pentru agricultură şi în subcomisia pentru resurse regenerabile. Jobbik, prin vocea preşedintelui său dar şi prin vocea lui Márton Gyöngyösi, vicepreşedinte al comisiei parlamentare pe afaceri externe şi responsabil cu politica externă în cadrul Jobbik, are o discurs foarte bine definit atunci când vine vorba despre afaceri externe. Vona este extrem de mobil, predicând mesajul său politic în multe alte locaţii înafara ţării, inclusiv în România, unde a fost prezent în data de 7 august la tabăra de vară a Tineretului Maghiar Ardelean - EMI, de la Gheorgheni.

Având în vedere numărul mare de etnici maghiari care sunt incluşi în populaţiile statelor vecine Ungariei, printre care şi România, devine uşor de înţeles de ce există această dimensiune externă pronunţată în interiorul partidului.

Site-ul Jobbik pune la dispoziţie un ghid al politicilor care ar sta la baza unui guvern condus de Jobbik. Din punct de vedere al politicii externe, nu există confuzie în ceea ce priveşte obiectivele partidului: renunţarea la euro-atlantism, ceea ce nu echivalează neapărat cu denunţarea statutului de membru NATO şi UE, revizuirea actorilor strategici internaţionali importanţi pentru interesele Ungariei, anume Germania, Rusia şi Turcia, crearea unei axe Varşovia-Budapesta-Zagreb, pentru mitigarea penetrării intereselor Vestului.  Din acest punct de vedere, politica externă propusă de Jobbik intră în contradicţie cu obiectivele strategice oficiale ale României, care se erijează într-un promotor al euro-atlantismului şi care îşi fundamentează politica externă pe statutul de membru NATO şi UE.

Aceeaşi platformă transmite mesajul conform căruia Jobbik va subsidiza şi încuraja proiectele de investiţie ale companiilor private în ţările vecine Ungariei şi îşi va reconsidera poziţia de a trimite trupe în misiune internaţionale. Jobbik a fost şi în centrul unui scandal legat de presupusa afiliere a unei figuri centrale din partid, Bela Kovacs, la serviciile secrete ruse, vehiculându-se în presa ungară destul de mult pe acest subiect. Bela Kovacs este membru al Parlamentului European din partea Jobbik..

Dinamica electorală. Prezent şi drumul spre 2018

Ultimele alegeri parlamentare din Ungaria au avut loc în data de 6 aprilie 2014. Au marcat o victorie destul de clară a partidului de guvernământ, FIDESZ, şi au fost primele alegeri după modificarea legii electorale de către acelaşi partid, care în 2010, bazându-se pe majoritatea absolută, a modificat Constituţia şi a redus numărul de parlamentari de la 386 la 199. În acelaşi timp, au fost primele alegeri cu o singură rundă, spre deosebire de două runde, aşa cum se proceda anterior. Aceste modificări, pe lângă un caracter populist pronunţat, au uşurat capacitatea partidului de a-şi menţine puterea.  

Conform rezultatelor oficiale, Jobbik a înregistrat 1,020,476 de voturi, adică 20.2% din total. La alegerile parlamentare anterioare, ţinute în perioada 11-25 aprilie 2010, Jobbik a obţinut 855.436 de voturi, adică 16.7%, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 4%.  Dacă în ultimele două alegeri parlamentare Jobbik a fost al treilea partid din punct de vedere al numărului de locuri ocupate în Parlament, alegerile europarlamentare din 2014 au marcat accederea partidului pe locul doi în preferinţele electoratului. Acesta a obţinut 14.67% faţă de 10.9% obţinut de MSZP dar la o distanţă considerabilă faţă de FIDESZ.

Mai mult, alegerile suplimentare din 11 aprilie, din circumscripţia electorală Tapolca-Ajka-Sümeg, vestul Ungariei, s-au concretizat cu o victorie Jobbik, cu 35.27%  faţă de 34.38% pentru FIDESZ. Se poate face o analiză aprofundată a acestor alegeri suplimentare, care ar arăta faptul că Lajos Rig, candidatul Jobbik, este un localnic al oraşului Tapolca, ceea ce a contat enorm în preferinţele electoratului. Ar arată de asemenea, că din circumscripţia electorală, oraşul Tapolca Jobbik a antamat aproape 100% din suportul electoral, în timp ce în restul teritoriului situaţia a fost mai echilibrată. Astfel Jobbik a obţinut în premieră un loc individual aferent unei circumscripţii în Parlament. Într-o analiză mai largă, efortul depus de Jobbik, mobilizarea electoratului şi rezultatul pozitiv arată că există potenţial pentru partidul de extremă dreapta.

În prezent, situaţia preferinţelor electorale ale populaţiei eligibile de vot este destul de confuză, cu mai multe informaţii disponibile din partea mai multor organizaţii de evaluare a opiniei publice.

Conform unei analize IPSOS din iunie, anul curent, la nivelul întregii populaţii, FIDESZ conduce cu 21% faţă de 15% pentru Jobbik. MZSP se află la pragul de 9%, una din cele mai joase clasări din istoria partidului. Din punct de vedere al votanţilor stabili şi decişi, Jobbik se situează pe locul doi, cu 28%, la 10 puncte procentuale de FIDESZ, cu 38%. MZSP se află la 15%, pe locul trei. Este clar faptul că spectrul de stânga al politicii ungare se află într-o profundă stare de dezorganizare şi nu pot să susţină o platformă politică viabilă, care măcar să stabilizeze electoratul, unde pierde teren. De asemenea, este clar că Jobbik a devenit competitorul politic numărul unu pentru FIDESZ. Iar acest lucru este demonstrat de retorica pe care o urmează Orban şi alţi oficiali, strategie menită să altereze mesajul politic FIDESZ spre spectrul de extremă dreaptă, cu scopul de a apela la electoratul care tinde spre Jobbik, sau care este deja susţinător Jobbik.

În schimb, Jobbik are o dinamică inversă. Pentru a capta din electoratul uneori deziluzionat al FIDESZ, partidul de extremă dreapta a făcut şi face eforturi considerabile pentru a-şi tempera mesajul ultranaţionalist. Din această schimbare de măşti între cele două partide va rezulta configuraţia politică pentru Ungaria 2018. Acest joc cu odgonul dintre cele două partide se realizează pe o configuraţie socială destul de fragilă. Abordarea unor subiecte precum situaţia economică, imigranţii ilegali, minoritatea rromă şi poziţionarea faţă de Uniunea Europeană, volatilizează electoratul şi sunt destul de divizante pentru a putea să producă schimbări de fond în tabloul electoral, până în 2018. 

Nu este o coincidenţă faptul că Orban a adus în scena ideea de reintroducere a pedepsei capitale în aceeaşi lună cu alegerile suplimentare din Tapolca, unde Jobbik a câştigat. Jobbik are această măsură în agenda sa politică, conform informaţiilor disponibile pe site-ul organizaţiei. Şi imigranţii sunt un subiect sensibil. Conform unui sondaj Tárki, 46% din populaţia adultă a Ungariei este de părere că nu ar trebui să fie primite în ţară persoanele care cer azil, ceea ce reprezintă un record pentru ultimii 14 ani, de când se ţine acest sondaj. Chestionarul trimis de FIDESZ către 8 milioane de unguri a fost criticat pentru că ar fi încercat să manipuleze opinia publică, mai mult decât să o evalueze, datorită modului în care au fost formulate întrebările şi datorită unor afişe sponsorizate de guvern care afişau mesajul: “Dac ă vii în Ungaria, nu poţi să iei locurile de muncă ale ungurilor.”

Şi viziunea Jobbik asupra acestui subiect a fost una clară, de la bun început aceştia au militat pentru sigilarea pe cât posibil a graniţelor Ungariei.Recent Orban a dezvăluit planurile de a construi un gard de aproximativ 130 de kilometri pe graniţa cu Serbia, pentru a reduce fluxul de imigranţi. Decizia este una controversată şi criticată de alte state membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Orban a declarat că propunerea de a distribui imigranţii pe baza unor cote prestabilite, în toate cele 28 de state membre „se învecinează cu nebunia.” Aici iese la suprafaţă o altă problemă ce fracturează societatea în Ungaria: relaţionarea cu Uniunea Europeană şi ce înseamnă să fii membru al acestui organism. Aici Orban şi FIDESZ au avut o retorică clară: nu sunt de acord cu atitudinea invasivă a Uniunii, din punctul lor de vedere, în detrimentul suveranităţii naţionale. Totuşi, chiar dacă prin acţiunile şi discursurile sale Orban şi FIDESZ a reuşit să contribuie la clătinarea unităţii europene, au existat şi măsuri pro-europene pe care le-a luat, printre care recentul vot pro-TTIP.

Pe de altă parte, Jobbik a făcut eforturi serioase pentru a-şi modifica retorica spre un spectru mai moderat, astfel încercând să acceseze o parte deziluzionată a electoratului FIDESZ. Într-un discurs din 39 mai la un congres al partidului, Vona a spus că „cei care doresc un nazim romanţat...nu au ce căuta în acest partid, au primit adresa greşită.” Vona doreşte să poziţioneze partidul drept un partid al poporului, care să promoveze acţiune faţă de ideologie şi să constituie o organizaţie respectabilă, care să poate să fie votată de mai multe categorii de unguri. “Nu voi accepta viziuni primitive sau extremiste în viitor. Vreau ca acesta să fie partidul pentru care oricine poate vota în mod onorabil şi calm .” Într-un alt interviu, Vona a arătat o moderaţie constantă pe toate subiectele abordate, inclusiv relaţia cu Uniunea Europeană, despre care a spus că nu doreşte în mod obligatoriu o ieşire a Ungariei, ci doar o reevaluare a rolului acesteia şi a rolului pe care îl joacă Bruxelles în politica internă a ţării.

Ungaria 2.0 – ce înseamnă pentru România?

Indiferent care va fi faţa Ungariei în 2018 şi mai departe, cu siguranţă România este direct interesată să aibă o înţelegere completă asupra mecanismelor sale interne deoarece acestea vor da naştere politicii externe pe care o va practica, politică externă ce va avea, cel mai probabil, comunităţile maghiare transfrontaliere în prim-plan. Devine din ce în ce mai clar că din punct de vedere politic FIDESZ şi Jobbik se angajează într-o luptă directă pentru electoratul ungar, iar linia de sosire este aprilie 2018. Strategia ambelor partide este de a prelua unu sau mai multe elemente din retorica celuilalt, pentru a intra în atenţia unui electorat cât mai larg. Jobbik încearcă să se modereze şi să fie mai inclusiv, FIDESZ încearcă să preia din tuşele dure pe care colegii lor parlamentari din Jobbik le aplică unor probleme sociale şi externe. 

Această efervescenţă socială, cuplată cu performanţa economică reprezintă nucleul cald al electoratului maghiar, nucleu ce ar putea produce o serie de mişcări tectonice masive în configuraţia politică din Ungaria, în funcţie de cum cei doi jucători îşi vor alege şi desfăşura pachetul tactic de măsuri şi mişcări politice pe următorii 3 ani. Aşa cum notează şi Peter Kreko, directorul think tank-ului Political Capital, într-o conferinţă susţinută la Central European University, cele două partide converg în ceea ce priveşte politicile pe care le promovează iar dintre cele două, Jobbik se pare că este cea care mobilizează populaţia tânără şi creşte în sondaje. În cazul în care Jobbik va ajunge partidul de guvernământ în Ungaria, care vor fi modificările în politica externă şi cum vor afecta acestea România?

Jobbik are o importantă componentă a politicii externe. Márton Gyöngyösi, membru in comisia parlamentară pentru afaceri externe şi preşedintele cabinetului de politică externă a partidului, are o viziune bine definită pentru cum ar trebui Ungaria să abordeze comunitatea internaţională. În primul rând Jobbik promovează o deschidere către Est unde vizează state precum Iran sau China. În interiorul Europei politica externă a Ungariei trebuie sa graviteze în jurul a 3 actori principali: Germania, Rusia şi Turcia. De asemenea, Gyöngyösi mizează pe o iminentă descompunere a civilizaţiei occidentale şi conturarea unui mediu caracterizat tot mai mult prin multipolaritate pronunţată şi reîntoarcerea sistemului internaţional, cel puţin cel eurasiatic, la naţiune, ca nucleu conceptual. Această atitudine faţă de euro-atlantism intră în conflict direct cu politica externă a României, care în nenumărate rânduri şi-a afirmat spijinul pentru această fundaţie, atât la nivel declarativ cât şi la nivel de acţiuni, în special prin contribuţiile militare la operaţiunile NATO. Spre exemplu, Jobbik doreşte ca în cazul în care ajunge la guvernare, să reevalueze utilitatea trimiterii de soldaţi în teatre de luptă străine, preferând să concentreze aceste forţe domestic, aşa cum se reiterează într-un comunicat pe site-ul organizaţiei.

Prin urmare, este posibil să vedem o juxtapunere antinomică în partea estică a Uniunii, în următorul deceniu, care ar contribui la destabilizarea zonei, având în vedere şi problemele economice ale Greciei şi criza din Ucraina, care recent a avut o izbucnire şi în regiunea Transcarpathia, din vestul Ucrainei, regiune cu o populaţie maghiară consistentă. Vicepreşedintele organizaţiei şi membru al Parlamentului Ungariei, Szávay István, a declarat că din punct de vedere al relaţiei dintre Uniunea Europeană şi Ungaria, poporul ungar trebuie să se exprime prin referendum, fapt reiterat şi de Gabor Vona, care încearcă să definească o congruenţă între eforturile guvernului Cameron din Marea Britanie şi eforturile propriului său partid, în direcţia înţelegerii relaţiei europene a propriilor ţări. În eventualitatea în care contextul unional şi continental va produce suficientă presiune pentru a determina reacţii populare la referendum care să despartă Ungaria sau Marea Britanie de Uniunea Europeană, din punctul de vedere al României, nivelul securităţii economice, sociale şi politice s-ar deteriora. Mai mult, din punct de vedere geografic, România ar fi deconectată de Uniune, ceea ce ar putea produce serioase complicaţii comerciale.

România poate să filtreze şi unele direcţii benefice din strategia Ungariei, anume  reorientarea acesteia spre est. Această reorientare nu trebuie să fie exclusivă, ci inclusivă, prin urmare ar trebui să se adauge din punct de vedere calitativ, la sistemul de relaţii europene unionale pe care le întreţinem. Aici mă refer la asumarea unui rol regional mai ferm şi mai bine determinat din partea României, lângă parteneri precum Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria sau Ucraina.

Indiferent de rezultatele alegerilor din 2018 din Ungaria, cert este că vecinii României se află într-o stare dinamică din punct de vedere domestic, o stare predispusă la schimbare, stare determinată şi de factori externi precum valul de imigranţi sau climatul economic european. România va avea parte în continuare de un mediu instabil şi va trebui să menţină un balans precar între instabilitatea din jurul său şi stabilitatea internă. Important este ca România să îşi menţină retorica din prezent, pentru a-şi păstra credibilitatea în relaţie cu partenerii externi şi în acelaşi timp să rămână deschisă şi conştientă de dinamica din imediata sa vecinătate.

Articol semnat de către Dragoş Tîrnoveanu, redactor şef newsint.ro