Interviu realizat de Guntars Grinums pentru Defence Matters.
 
Este Suedia gata să-şi sacrifice o parte din neutralitatea sa în cazul în care statele baltice ar  solicita ajutor în caz de nevoie?
 
Din 2009, avem o politică clară de securitate care afirmă că vom ajuta statele nordice, UE sau NATO din vecinătatea noastră şi le vom acorda sprijin militar şi civil în cazul în care o vor cere. Pe de altă parte, noi aşteptăm ca acestea să facă acelaşi lucru pentru noi, chiar dacă facem parte doar din UE, nu şi din NATO.
 
Este un fel de declaraţie unilaterală de securitate construită pe articolul 427 din Tratatul de la Lisabona al UE, care presupune o clauză solidă de solidaritate, dar pe care am extins-o astfel încât să includă şi Norvegia care nu este membră a UE. Deci da, este intenţia noastră să fim activi şi să demonstrăm solidaritate în cazul în care se întâmplă ceva cu vecinii noştri.
Suedia are o politică clară de securitate care afirmă că va ajuta statele nordice, UE sau NATO din vecinătatea ei şi le va acorda sprijin militar şi civil. Este un fel de declaraţie unilaterală de securitate construită pe articolul 427 din Tratatul de la Lisabona al UE.
Cât de rapid s-ar desfăşura cooperarea dintre NATO şi Suedia, în cazul în care ar trebui să fie iniţiate măsuri comune, ţinând cont de procesul de luare a deciziilor de ambele părţi?
 
Este un motiv de îngrijorare la care trebuie să lucrăm. Din moment ce nu suntem stat membru al NATO, dacă ceva s-ar întâmpla, nu ne-am afla la masa Consiliului Atlanticului de Nord unde se iau deciziile. Dar Suedia este o ţară mare în regiunea Mării Baltice şi am putea fi foarte rapid atraşi într-un conflict. Ar fi de preferat şi un avantaj pentru adversar să nu avem un loc la masă, în timp ce ar fi util pentru NATO ca noi să fim prezenţi într-o oarecare măsură.
 
Cred că trebuie să modelăm procesele decizionale din interiorul NATO, astfel încât parteneri precum Suedia şi Finlanda să se poată alătura cel puţin dezbaterii. Trebuie să facem parte din discuţie, să împărtăşim informaţiile pe care le avem şi să ne coordonăm pe anumite acţiuni. Acest lucru ar putea fi, de asemenea, o bună oportunitate de a ne coordona eforturile şi pune laolaltă informaţiile. Aşadar, sper că putem dezvolta un mecanism de coordonare. Acest lucru ar fi foarte util.
 
Cât de strânsă este cooperarea dintre forţele armate suedeze şi cele baltice?
 
Lucrăm mai mult împreună în fiecare zi. Avem o fundaţie bună, pentru că în anii '90, înainte ca statele baltice să devină membre ale NATO, Suedia a făcut multe pentru transformarea lor, pregătindu-le pentru aderarea la NATO. Avem o tradiţie destul de lungă  de cooperare şi am colaborat chiar şi la unele misiuni internaţionale sub umbrela NATO. Totodată, ne antrenăm frecvent împreună şi încercăm să ne integrăm forţele.
 
Mai mult, acum există şi „prezenţa înaintată” a NATO în regiune. Suedia este atât de aproape, iar politica noastră de securitate este una de asistenţă, aşadar trebuie să ne conectăm şi să ne cunoaştem mai bine. Cred că este important să putem lucra şi mai îndeaproape, de exemplu, prin participarea Suediei la misiunea de poliţie aeriană din zona baltică. Nu cred că ar fi imposibil. Am putea adăuga şi câteva nave suedeze forţelor maritime. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună.
 
Luptă Suedia - altfel, o ţară neutră - de una singură împotriva atacului pe care Rusia l-a declanşat împotriva valorilor occidentale sau luptăm împreună?
 
Suedia luptă alături de celelalte state UE cu care împărtăşim aceste valori. Suntem parteneri apropiaţi ai NATO şi stat membru în Consiliul de Securitate al ONU. Cred că în mod clar nu suntem singuri în percepţia că suntem provocaţi de Rusia.
 
Suntem vizaţi de dezinformarea şi de propaganda rusă la fel ca multe alte ţări occidentale. Există în principiu două subiecte importante. Pe măsura ce Suedia a avut o poziţie fermă împotriva Rusiei cu privire la războiul din Ucraina, ne-am confruntat cu o serie de scrisori false de la ministrul apărării, precum şi alte naraţiuni false.
 
Celalalt subiect ţine de problema aderării Suediei la NATO. Auzim frecvent de la oficialii ruşi, precum Serghei Lavrov şi chiar de la preşedintele Vladimir Putin însuşi, că dacă Suedia va adera la NATO, atunci Rusia ar trebui să-şi reevalueze postura militară, adaptându-se noului context. Desigur, este puţin inconfortabil să auzi astfel de mesaje atunci când Suedia decide asupra propriei sale politici de securitate.
Suntem vizaţi de dezinformarea şi de propaganda rusă la fel ca multe alte ţări occidentale.
Cât de ameninţaţi se simt cetăţenii suedezi obişnuiţi?
 
Cred că suedezii, în general, sunt sceptici faţă de Rusia - dacă vă uitaţi la sondajele de opinie care compară diferite ţări din Europa, noi suntem printre cei mai sceptici. Şi aşa a fost chiar înainte de Crimeea, este o atitudine care face parte din istoria noastră. Suntem destul de rezilienţi, nu avem o minoritate rusă şi nu avem nici măcar o graniţă cu Rusia sau legături istorice. Ceea ce Rusia ar putea face ar fi să influenţeze anumite grupuri care  ezită în privinţa membershipului NATO, afirmând că nu ar avea sens ca Suedia să se alăture alianţei şi să înrăutăţească relaţiile cu Rusia.
Rusia ar putea să influenţeze segmentele societale care ezită în privinţa membershipului NATO.
Dacă vorbim despre cetăţenii obişnuiţi de ceva timp avem o dezbatere tot mai amplă şi în mass-media despre cum să se răspundă declaraţiilor Rusiei. Media este mult mai atentă la acest lucru acum şi pe acest fond publicul devine tot mai conştient de faptul că aceste lucruri se întâmplă.
 
Anna Wieslander este director al Iniţiativei privind Viitorul Europei de la Atlantic Council şi secretar general al Swedish Defense Association. Interviu publicat pe Defence Matters.