Adevărul Live: „În toate lucrările despre Al Doilea Război Mondial este scris că Bucureştiul a fost eliberat de Armata Roşie. Propaganda a fost foarte eficientă”
0
Conflictele din Georgia şi Ucraina au devoalat faptul că Vladimir Putin doreşte păstrarea zonei de influenţă a Federaţiei Ruse prin efort militar. Războiul hibrid, declanşat împotriva Estului european, este elementul central al preşedintelui rus.
Deşi, liderii ruşi au înţeles că nu există o ameninţare ca NATO să invadeze Rusia au condamnat permanent extinderea NATO şi a UE spre Est. Astfel, scutul antirachetă sau armele convenţionale de precizie au devenit un laitmotiv pentru a demonstra dezechilibrarea balanţei în flancul estic al Europei.
O altă temă de discuţie, în afara sancţiunilor economice este cea a sprijinul militar pentru Ucraina. De jur împrejurul acesteia se desfăşoară exerciţii militare cu mii de militari din ţările NATO sau din Rusia. Atmosfera geostrategică este toxică, iar aceste exerciţii pot avea un final predictibil, pronunţat îngrijorător, nu numai în flancul estic.
Cine va câştiga noul Război Rece? La această întrebare, dar şi la multe altele, au răspuns analistul militar Ion Petrescu şi istoricul militar Manuel Stănescu, într-o ediţie specială a dezbaterilor „FP”, moderată de Ion M Ioniţă, şi transmisă de site-ul adevarul.ro.
Dezbatere FP România: Cine va câştiga noul Război Rece?
Principalele declaraţii
Ion Petrescu: Pe domnul George Maior l-am văzut personal, pentru că eram alături de el în delegaţia la Colorado Springs, şi vă pot spune că s-a bucurat de o primire extrem de călduroasă, este foarte apreciat acolo.
Manuel Stănescu: Există o fractură extrem de mare între politica SUA şi cea a UE, iar asta se va vedea şi odată cu evenimentele planificate de Kremlin la 70 de ani de la câştigarea războiului în Europa.
În toate lucrările importante despre Al Doilea Război Mondial este scris că Bucureştiul a fost eliberat de Armata Roşie. Dintr-un singur motiv: propaganda a fost foarte bine pusă la punct de Moscova, sursele au fost foarte puţine. Este foarte greu ca acum, la 70 de ani, să vii să explici ce s-a întâmplat cu adevărat.
Praga, de exemplu, în ultimele săptămâni de război, a reprezentant o cursă contracronometru, americanii erau foarte aproape, dar Stalin s-a grăbit, ştiind ce importanţă vor avea aceste eliberări.
Ion Petrescu: Şi în Rusia, şi în Ucraina, populaţia tânără îşi pune problema: „Pentru cine să luptăm?”.
Manuel Stănescu: Armata, într-o democraţie, are un control politic. Acesta se reflectă în comisii de specialitate în Parlament. Nu ţin minte niciun om dintr-o astfel de comisie care să informeze coerent opinia publică din România.
Ion Petrescu: Dacă asta este realitatea, să-i luăm pe aceşti băieţi speciali ai României şi să-i ducem în Dogrobea, la Washington şi să înţeleagă de ce nu trebuie să fie letargici.
Breedlove a spus astăzi:
1. Rusia îşi concentrează forţele la graniţa cu Ucraina pentru o nouă ofensivă.
2. Cel mai probabil, strategia prevede capturarea unor porturi strategice.
Manuel Stănescu: Una este să ai un regim impus de Armata Roşie timp de 50 de ani într-o ţară ca România, altfel este văzută situaţia din Portugalia sau Spania.
Ion Petrescu: Această doctrină de păstrare a teritoriilor pe care o vedem la ruşi a funcţionat şi la americani, doctrina Monroe. Doar că americanii, între timp, au renunţat la ea şi respectă independenţa şi integritatea vecinilor.
La intimidarea Moscovei trebuie să răspundem cu calm şi cu surâs. Pentru că ceea ce se întâmplă la Moscova este diferit de ceea ce se întâmplă pe teren.
Zilele trecute, la Chişinău a fost adjunctul şefului NATO în Europa, care a spus că dacă ajung omuleţi verzi în Transnistria, în 24 de ore va fi o reuniune NATO şi se va schimba lumea.
Există multă speranţă la tinerii din Republica Moldova că va fi şi ceva bun, în toată această succesiune de evenimente.
Ion M. Ioniţă: Ce ar putea face România? Am văzut toate exerciţiile NATO pe teritoriul României sau la care a participat şi România.
Ion Petrescu: Bani pentru armată. Îmi spunea cineva că Guvernul nu poate da înainte de 2017 bani pentru că există cineva la Bruxelles care s-ar opune. Eu cred că actualul premier are suficientă experienţă pentru a face asta. Nimeni nu vrea război, dar avem nevoie de o armată nu doar cu personal cu experienţă în teatre de război, dar care să aibă şi tehnică nouă de luptă.
Ion M. Ioniţă: România se bazează pe NATO, însă nu toţi europenii sunt fericiţi cu această relaţie transatlantică foarte strânsă. Mulţi vorbesc despre o forţă europeană de apărare.
Manuel Stănescu: Nu cred în aşa ceva, mai ales că se vede clar că interesele economice pe care Germania le are în raport cu Rusia sunt cele care primează. Sigur, sună frumos, vom da bani mai mulţi armatei începând cu 2017, însă rămânem la stadiul de vorbe. La Varşovia nu este aşa, ei acţionează.
Deşi în ambele războaie mondiale am intrat la câţiva ani de la izbucnirea lor, tot am intrat nepregătiţi. Să nu ne prindă nepregătiţi şi de această dată.