Dintre acestea, Jobbik, partidul de opoziţie maghiar cunoscut pentru numeroasele sale acţiuni, prezentate nu de puţine ori ca neo-fasciste de către media internaţională, reprezintă poate un punct de interes mai special pentru România ca urmare, în special, a declaraţiilor făcute la adresa ţării noastre sau la situaţia maghiarilor din Transilvania.

Într-un context în care Jobbik rămâne o necunoscută pentru publicul larg din România, am realizat la Budapesta o serie de dialoguri cu liderii formaţiunii, printre care Gabor Vona, Márton Gyöngyösi şi István Szávay, o parte dintre acestea fiind deja publicate pe newsint.ro

Szávay, ca şi ceilalţi doi colegi de partid, este o persoană carismatică, bine pregătită şi dedicată crezului său, fiind unul dintre cei mai activi politicieni ai Jobbik în Transilvania, din păcate, însă, unele acţiuni ale sale transcendând graniţa legalităţii, motiv pentru care autorităţile române i-au limitat dreptul de a intra în ţara noastră.

Domnule Szávay, aţi declarat că România, spre deosebire de Ungaria, a reuşit să îşi exprime mult mai bine interesul naţional de-a lungul timpului. Cum comentaţi acest lucru?

În ultimii 100 de ani, România a ştiut să îşi fructifice mult mai bine interesul naţional, ducând tot timpul o politică naţionalistă, lucru care este vizibil şi în perioada comunistă. Este suficient să analizăm acest aspect.

Dacă este să vorbim despre diferenţele în parte ale începuturilor regimului comunist în România şi Ungaria, trebuie să remarcăm faptul că Romania a avut un aspect naţional şi naţionalist încă de la începuturi, istoricii lucrând pentru implementarea mentalităţii în rândul populaţiei, a sentimentului de mândrie naţională. Astfel, s-au prezentat acţiuni precum cele ale scurtării cu 200 de zile ale războiului datorită armatei române, spre exemplu. În schimb, puterea comunistă din Ungaria a promovat ideea cum că maghiarii sunt o naţiune vinovată care trebuie să sufere consecinţele războiului.

Legat de trecutul comunist în Europa de Est, la începutul regimului comunist se desfăşoară această luptă între facţiunea moscovită care s-a întors din Mosova din exil şi facţiunea locală, cei care au rămas în ţară. Spre deosebire de Ungaria, unde facţiunea moscovită a ajuns la putere, în România la putere a ajuns facţiunea locală condusă de Ghiorghiu Dej, bineînţeles că Pătrăşcanu a fost spânzurat, dar ideea este că facţiunea locală, nu cei mosoviţi au condus ţara. Astfel, au fost promovate idei de mândrie naţională, în timp ce în Ungaria s-a întâmplat exact opusul. Tot ce însemna a fi patriotic, a fost etichetat ca fascist sau neo-nazist. Spre exemplu, intonarea imnului secuiesc a fost interzisă nu numai în România, dar şi în Ungaria. Când Kadar a efectuat o vizită oficială la Târgu Mureş, s-a adresat publicului spunând că ştie că sunt români vorbitori de limbă maghiară în rândul acestora. În acel moment a fost clar că Budapesta nu îşi asuma responsabilitatea pentru maghiarii din România.

Conform ultimelor sondaje privind demografia din România, ca şi în Ungaria, România va suferi o scădere demografică foarte importantă. În ceea ce priveşte minorităţile, se pare că numărul etnicilor maghiari va scădea drastic. Undeva în jurul anului 2018-2020, cel mult 2025, minoritatea maghiară nu va mai atinge nici măcar pragul electoral de 5%. Cum comentaţi acest lucru? Sunt analize care spun că şi Ungaria va avea o problemă demografică destul de puternică. Ar fi în avantajul Budapestei să aducă minoritari din jurul graniţelor pe care să îi integreze ca fiind cetăţeni proprii pentru a rezolva această problemă demografică, aşa cum România va putea rezolva problema cu etnicii români din Republica Moldova?

Indiferent de tendinţele care se creează, niciodată nu poate fi un interes al Ungariei să aducă şi să integreze populaţia maghiară din afara graniţelor, astfel, golind practic teritoriul acela de etnicii maghiari. Acest lucru nu poate fi niciodată de interes naţional, deşi este o dilemă şi pentru noi cum vom rezolva scăderea demografică.

Există anumite idei şi tendinţe privind găsirea unei soluţii, dar în mod oficial niciodată nu s-a pus problema golirii Arcului Carpatic. Oricum, Jobbik nu va susţine niciodată acest aspect. Vom milita în mod clar pentru menţinerea etnicilor maghiari pe teritoriile din afara ţării. 

Dacă mâine aderarea României în Uniunea Europeană ar depinde de un guvern condus de Jobbik, care ar fi primele trei condiţii pe care Jobbik le-ar impune Bucureştiului?  

Aceste condiţii ar trebui să fie formulate de către liderii politici ai comunităţilor maghiare din afara graniţelor. Ceea ce sigur ar avea loc între aceste trei condiţii ar fi acordarea autonomiei teritoriale în acele zone unde populaţia este consistentă şi majoritatea este maghiară, cum ar fi în Tinutul Secuiesc, de pildă, şi acordarea autonomiei culturale acolo unde comunitatea maghiară este minoritară. Sunt exact condiţiile pe care Fidesz-ul trebuia să le impună în 2005, cele despre care Viktor Orban a vorbit că le va propune, că le va cere, dar nu a făcut nimic în acest sens.

Jobbik este folosit în mass-media ca să sperie opinia publică. În Ungaria sunt mulţi care se tem că în cazul în care ajungem la guvernare, vom trage la răspundere toţi politicienii care au îndeplinit funcţii publice în ultimii 25 de ani şi care au făcut rău ţării.

În acelaşi timp, în statele vecine lumea se teme că atunci când vom ajunge la guvernare, Ungaria va lua o poziţie mi fermă în ceea ce priveşte drepturile minorităţii maghiare. Pe de-o parte se creează o imagine distorsionată despre Jobbik că este o grupare şovină, naţionalistă şi împotriva străinilor şi pe de alta cum că este o grupare finanţată din exterior, cum ar fi de exemplu din Rusia.

Eu vă pot spune ferm că Jobbik nu a primit niciodată finanţare din partea Rusiei şi nici nu va accepta sprijin extern.

Cetăţenii români sau maghiari, dacă sunt cetăţeni cinstiţi, nu trebuie să aibă nicio restrângere. Cerinţele pe care le are Jobbik de respectare a drepturilor minorităţilor din România. de exemplu, sunt foarte importante, la fel cum şi-n Ungaria sunt respectate drepturile minorităţilor. Este foarte important să existe un pachet de legi şi drepturi mai larg, care să fie pus în practică în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor. Puteţi să întrebaţi un lider politic al comunităţilor din Ungaria dacă consideră Jobbik o grupare extremistă. Chiar în 2014, la cerinţa mea, au fost implementate puncte când s-a creat legea minorităţilor şi naţionalităţilor din Ungaria, fiind introduse şi lărgite drepturile acestora, cum ar fi folosirea limbii în şcoală, a simbolurilor naţionale, steaguri sau inscripţii.

S-a aprobat în 2014 acest lucru?

Da.

În România acest lucru se întâmplă de foarte mult timp, lucruri care de-abia au fost aprobate în 2014 în Ungaria.

Legea a existat, a fost reintrodus un amendament nou şi a fost lărgită. În Ungaria, prin noua lege, în localităţile în care se atinge pragul de 20% în ceea ce priveşte populaţia de o etnie minoritară, este obligatoriu să existe inscripţiile de limbă minoritară, astfel încât locuitorii să poată porni demersuri legislative, procese, deci, şi în justiţie să se folosească limba maternă. Jobbik chiar a propus ca acest prag să fie coborât la 10%. În cazul în care atinge o populaţie minoritară 10%, aceste lucruri ar trebui să fie obligatorii.

Sunteţi un bun cunoscător al situaţiei minorităţilor din jurul Ungariei. Care e statul care oferă cele mai multe drepturi minorităţii maghiare?

Slovenia este cea care conferă cele mai multe drepturi pentru că proporţional, dacă ne uităm, populaţia maghiară din Slovenia atinge un număr de 6.000 de persoane. Dintr-un total de 2 milioane de locuitori, comunitatea maghiară are automat un reprezentant în Parlament. Există şi acolo aspecte negative, cum ar fi faptul că nu există educaţie în limba maternă. Cu toate acestea, actele oficiale sunt eliberare şi în limbile minoritare.

E chiar ciudat să vezi la un alt stat că pe paşaport scrie în limba slovenă şi după aceea în limba maghiară pe actul oficial. Poate se va implementa şi în România acest lucru, dar nu cred că va fi posibil până nu vor mai rămâne doar 6.000 de maghiari în ţară.

Conform sondajelor, tendinţa de emigrare în rândul maghiarilor din Transilvania este cea mai scăzută faţă de celelalte teritorii, cum ar fi Slovacia sau Serbia. Acolo emigrează maghiarii tineri într-un număr mult mai mare, care fie vin în Ungaria, fie pleacă în Occident.

Care ar fi explicaţia faptului că, totuşi, populaţia maghiară rămâne în Transilvania, în timp ce în celălalte state din jurul Ungariei, emigrează?

Cauzele sunt economice, în general. În zona Serbiei, unde trăieşte populaţie maghiară, nivelul de sărăcie este mult mai mare, precum şi nivelul de şcolarizare al comunităţii este mult mai mic decât cel din Transilvania, iar legăturile economice şi cele sociale nu au reuşit să se dezvolte atât de bine în zona superioară a Serbiei precum în Transilvania. Evident, tendinţa e mult mai mare în acele zone pentru ca ei să emigreze.

Comunitatea maghiară din Serbia a reuşit să se integreze şi să se omogenizeze mai bine în fosta republică iugoslavă. Maghiarimea din Transilvania este mult mai consistentă şi a reuşit să ducă la un nivel foarte înalt convieţuirea cu majoritarii. Totuşi, spre deosebire de Serbia, comunitatea maghiară din România se descurcă mult mai bine şi aproape că poate trăi, bineînţeles în anumite nivele, ca o societate aproape paralelă. Este mult mai uşor să câştige venit, să aibă acces la un nivel de şcolarizare mult mai bun şi, uneori, putem să observăm că fără cunoaşterea limbii române se poate descurca în societate.

Un Ţinut Secuiesc autonom ar putea deveni cea mai de succes zonă economică a României ca urmare a investiţiilor ce ar veni din Ungaria. 

Un alt aspect important legat de acest lucru este faptul că maghiarii din Transilvania au avut o elită intelectuală care să îi reprezinte. Această elită a lipsit foarte mult din comunităţile din Serbia şi Ucraina. Doar în Transilvania şi în fosta Republică Cehoslovacă a avut maghiarimea o elită intelectuală care să ghideze comunitatea spre anumite idealuri.

Mai apoi, comunitatea maghiară din Transilvania mereu a avut o concepţie aparte. Concepţia de transilvănean. Această conştiinţă comună lipseşte la comunitatea maghiară din Serbia, Slovacia sau Ucraina pentru că nu are rădăcini istorice asa cum este cazul în Transilvania. Tot timpul, maghiarii din Transilvania şi secuimea au avut o concepţie aparte, un mod propriu de a privi tradiţiile, cultura, mediul înconjurător, deci a fost o tradiţie învechită care a dus la formarea unei conştiinţe.

În 2020 se împlinesc 100 de ani de la Tratatul de la Trianon. Cum ar trebui să se poziţioneze politica externă maghară?

Este pur şi simplu ceva simbolic. Nu ar trebui să se întâmple o schimbare concretă în politica externă pe care o facem. Chestiunea autonomiei va continua. Prin autonomie teritorială noi înţelegem un model obţinut de maghiarii din afara ţării prin dialog cu Budapesta şi guvernele statelor respective.

Zonele sărace din România sunt susţinute cu banii proveniţi din Transilvania. Bucureştiul ar trebui mai bine să promoveze produsele secuieşti şi nu să îngreuneze acest lucru, aşa cum face în prezent. În plus, este un lucru negativ pentru economie, pentru că se pierd produse care ar putea deveni adevărate brand-uri.

Este foarte vizibil că zonele sărace sunt susţinute de banii care vin din Transilvania. Un Ţinut Secuiesc autonom ar putea deveni cea mai de succes zonă economică a României ca urmare a investiţiilor ce ar veni din Ungaria. Este important ca Bucureştiul să nu se amestece în acele probleme locale.

Dar statistic, Ţinutul Secuiesc, mai ales în contextul în care este una dintre cele mai sărace regiuni din ţară, primeşte mai mulţi bani de la bugetul de stat decât produce prin taxe.

Se poate să aveţi dreptate. Mă pot înşela. Dar dacă este aşa, se datorează decalajului economic. Încă din perioada comunistă nu s-a dorit dezvoltarea regiunii. Dacă ne uităm peste Carpaţi, în Moldova au fost construite drumuri, aici nu există infrastructură. De aceea, cu decizii la nivel local, pe baza autonomiei s-ar rezolva problemele mult mai bine.

Cum să se rupă Ţinutul Secuiesc când este la 600 km distanţă de Budapesta?

Dar dacă un Ţinut autonom ar eşua din punct de vedere economic, nu ar crea o dezamăgire vis a vis de Budapesta în rândul etnicilor maghiari?

Sunt convins că acest model nu ar eşua. Mai apoi, oricum, autonomia este cerută de oamenii din Ţinutul Secuiesc, nu este un proiect elaborat de Jobbik sau impus de la Budapesta. Ei îşi asumă asta. La momentul actual există trei modele de autonomie în Transilvania elaborate de etnicii noştri. Ruşii spun că oamenii trebuie forţaţi pentru a fi fericiţi. Noi nu forţăm pe nimeni, doar susţinem un proiect.

Există unele scenarii care spun că în spatele autonomiei s-ar afla un plan pentru independenţa Ţinutului Secuiesc. Cum comentaţi?

Să nu vă supăraţi, dar Bucureştiul a avut dintotdeauna o tendinţă de omogenizare a populaţiei, iar orice tendinţă de nesupunere a altor etnii minoritare, elita română a privit-o ca pe o ameninţare. Nimeni nu pune această întrebare: Cum să se rupă Ţinutul Secuiesc când este la 600 km distanţă de Budapesta? Negocierile din ultimii ani dintre Ungaria şi statele vecine au fost eşuate pentru că toate aceste state au vrut să diminueze cultura şi particularităţile etnicilor minoritari. Din păcate, Bucureştiul continuă această omogenizare, ceea ce arată că leadership-ul vostru se simte vulnerabil pentru că sunt atât de mulţi maghiari în România.

Trebuie să înţelegeţi că nici peste 100 sau 200 de ani, secuii nu vor dispărea din România, dar şi că regiunea nu se va rupe de ţara voastră. De aceea, nu trebuie să vă faceţi griji privind autonomia.

Totuşi, deşi secuii nu vor dispărea, aşa cum aveţi perfectă dreptate, numărul lor scade din punct de vedere statistic destul de mult. Lucru pe care l-am mai amintit pe parcursul dialogului.

Datele sunt sumbre. Aveţi dreptate. Evident că atunci când vorbim de un stat naţional, minoritarii pot pierde anumite avantaje. Nu cred, totuşi, că viitorul secuilor este atât de catastrofal. Oricum, şi populaţia română scade. România visată de Ceauşescu, cu o populaţie de 30 milioane de locuitori este un proiect departe de a fi realizat.

Valer Vereş, un sociolog de la Cluj-Napoca, spune că a descoperit o tendinţă specifică doar maghiarilor din Transilvania, aceea de a crea familii foarte mari. Este un lucru răspândit în rândul familiilor de intelectuali, ceea ce este paradoxal pentru Europa.

Bucureştiul şi Budapesta trebuie să preseze Ucraina pentru a apăra drepturile etnicilor din această ţară.

Cum vedeţi situaţia din Ucraina. Se poate dezmembra această ţară, iar România şi Ungaria să alipească noi teritorii?

Este foarte greu de prevăzut cum vor evolua lucrurile. Oricum, cred că este greu să rămână un stat unitar. Indiferent de problemele bilaterale, România şi Ungaria ar trebui să ducă o politică comună privind Ucraina.

Cu toate acestea, interesul prioritar ar fi ca Ucraina să rămână unită pentru că ar fi o punte între noi şi Rusia. Fenomenele se derulează însă contrar pentru că autorităţile de la Kiev nu protejează minoritarii. Mă refer şi la români şi polonezi. Ucraina foloseşte teroarea. Bucureştiul şi Budapesta trebuie să preseze Ucraina pentru a apăra drepturile etnicilor din această ţară.

Oricum, voi românii, spre deosebire de noi, aţi ştiut să vă apăraţi interesele de acest gen. Să nu uităm că aţi pus condiţii Serbiei privind respectarea drepturilor minorităţii române din Valea Timocului, pentru ca acestă ţară să poată demara negocierile de aderare la UE. Guvernul maghiar a fost indiferent la aceste probleme.

Nu în cele din urmă, în privinţa Ucrainei, ţara voastră are o politică apropiată de americani. SUA este mult mai prezentă în România.

Consideraţi că această relaţie a României cu SUA este un avantaj pentru Bucureşti?

Această influenţă duce la slăbirea suveranităţii naţionale şi a modului de a face politică externă. De fapt, ar trebui să punem problema dacă statul român mai are suveranitate naţională.

Este greu de distins cât de mare este implicarea SUA în lupta anticorupţie, dar este clar că DNA face unele abuzuri. Se pot pune la îndoială acţiunile acestei instituţii care face, în mod indirect, politică la Bucureşti. Parcă se doreşte schimbarea elitei politice româneşti. Se creează o contraselecţie, fiindcă multora le este frică să mai intre în politică. Totodată, sunt multe Consilii Judeţene cărora le-a fost frică să acceseze fonduri europene pentru ca oamenii să nu fie acuzaţi pentru gestionarea acestora.

Cred că aceste fenomene sunt controlate din exterior şi desfăşurate pe baza unor scenarii. Se folosesc orice pretexte pentru atingerea obiectivelor politice, inclusiv ceea ce s-a întâmplat la Colectiv.

Care ar fi scopul?

SUA doreşte să îşi crească influenţa în Polonia şi România, state unde are interes pentru a contracara Rusia, mai ales pe fondul răcirii relaţiilor între Moscova şi Occident. Este clar că Washington-ul consideră România un partener geostrategic, dar să nu uităm că americanii le cer românilor să respecte drepturile minorităţilor maghiare.

István Szávay este un membru fondator al partidului Mişcarea pentru o Ungarie mai bună (Jobbik).  Din 2010, este deputat în Parlamentul Ungariei, iar între 2014 şi 2016 a fost vicepreşedinte al partidului. Ca deputat, ocupaţia sa principală s-a axat asupra comunităţilor de maghiari din ţările vecine Ungariei  precum şi asupra maghiarilor care au emigrat în Occident.