„Butoiul cu pulbere” de pe Nil

"Butoiul cu pulbere" de pe Nil

Odată cu debarcarea preşedintelui Morsi, riscul ca Egiptul să ia calea unui război civil creşte exponenţial. Ambele tabere dau semne că se pregătesc de un potenţial conflict.

Lovitura de stat din Egipt s-ar putea să fi fost o surpriză pentru mulţi din exterior, având în vedere entuziasmul cu care poporul egiptean îmbrăţişa mult dorita democraţie, în anul 2011. Însă semnalele venite din interiorul ţării arată că preşedintele ştia că i se pregăteşte plecarea. Acesta a încercat să evite această situaţie, chiar cu riscul declanşării unui conflict militar intern.

Recent, The Guardian a scris că Frăţia Musulmană ştia încă de pe 27 iunie, înainte de începerea protestelor masive împotriva lui Mohamed Morsi, că acesta din urmă va pleca. Aceştia mai scriu şi că, după începerea manifestaţiilor, preşedintele, în loc să se adreseze cererilor protestatarilor, a contactat doi ofiţeri de top din armata egipteană, Asaad el-Sheikh şi Rifaah el-Tahtawy, pentru a lua contact cu militarii favorabili regimului islamist, din Port-Said şi Ismailia. Rolul acestora urma să fie de monedă de schimb într-o potenţială negociere cu generalul Al-Sisi sau chiar de susţinere a preşedintelui într-un eventual conflict, în caz că armata va încerca să-l îndepărteze de la putere. Planul lui Morsi a eşuat, al-Sisi detaşând unităţi de elită pe lângă toţi comandanţii cu care preşedintele luase contact.

Dupa înlocuirea şi arestarea preşedintelui Morsi şi a altor aproape 300 de membri ai Frăţiei Musulmane s-au conturat două tabere de manifestanţi: opozanţii preşedintelui, cei care au declanşat protestele împotriva sa şi susţinătorii intervenţiei armatei, pe de-o parte, şi susţinătorii Frăţiei Musulmane şi ai preşedintelui ales, pe de altă parte. Având în vedere această fractură apărută la nivelul societăţii egiptene, violenţele şi decesele cauzate de luptele de stradă erau inevitabile.

Astfel, luni dimineaţă, 51 de oameni au murit şi alţi peste 300 au fost răniţi într-o confruntare între susţinătorii fostului preşedinte şi reprezentanţii armatei, confirmând temerile în privinţa unei eventuale escaladări a situaţiei.

Imediat a venit şi reacţia Frăţiei Musulmane, care a chemat “poporul” egiptean să se revolte împotriva administraţiei controlate de armată. Al Jazeera scrie că, în faţa moscheii Rabaa al-Adawiya din Cairo, unul din principalele locuri de întâlnire pentru susţinătorii lui Morsi, oamenii au fost văzuţi organizându-se în stil militar, purtând echipament de protecţie, ce include căşti şi veste.

Deşi majoritatea statelor şi organizaţiilor internaţionale, printre care şi SUA şi UE, au condamnat violenţele şi incitările la luptă, conflictul poate să escaladeze oricând, luând forma unui război civil în toată regula, mai ales că susţinătorii Frăţiei Musulmane nu par să renunţe la proteste, iar situaţia de tranziţie se prelungeşte, partidele ce alcătuiesc opoziţia neînţelegându-se asupra propunerii pentru funcţia de prim-ministru.

Va fi interesant de urmărit cum vor alege Frăţia Musulmană şi susţinătorii acestora să se raporteze la noul Guvern de tehnocraţi: dacă îl vor respinge din start, continuând manifestaţiile împotriva armatei şi a suporterilor acestora, sau dacă vor intra într-un dialog cu acesta, sperând la o reorganizare rapidă a partidului.

În pofida tuturor acestor calcule, pericolul transformării Egiptului într-o „a doua Sirie” şi a apariţiei extremismului islamist, pe fondul protestelor şi a instabilităţii, rămâne, cel puţin deocamdată, evoluţiile viitoare fiind decisive pentru viitorul ţării.

Cosmin Octavian - Intern în cadrul redacţiei Foreign Policy România