După acord, şi răsplată: Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Serbia

De la stânga la dreapta: Premierul sârb Ivica Dacic,reprezentantul Uniunii Europene pe politici externe Catherine Ashton şi premeirul kosovar Hashim Thaci

La câteva ore după ce guvernul de la Belgrad şi Parlamentul de la Priştina au aprobat acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, parafat vineri, la Bruxelles, a venit şi răsplata. Comisia Europeană a emis două recomandări: una pentru deschiderea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană şi alta pentru negocierilor pentru un Acord de asociere cu Kosovo.

„Comisia consideră că Serbia a îndeplinit criteriile prioritare, constând în a adopta măsuri în vederea unei ameliorări vizibile şi durabile ale relaţiilor sale cu Kosovo”, afirmă CE într-un raport transmis minişrilor UE pentru Afaceri Europene. „Ca atare, Comisia recomandă deschiderea negocierilor cu Serbia în vederea unei aderări la Uniune", se arată în document.

Documentul detaliază cronologia celor zece runde de negocieri între Belgrad şi Priştina, inclusiv întrevederea dintre preşedintele sârb, Tomislav Nikolic, şi preşedintele Kosovo, Atifete Jahjaga, subliniind de asemenea implementarea cu succes a Acordului privind managementul integrat al frontierelor.

Desfăşurarea evenimentelor de luni este una deloc surprinzătoare. Mai întâi, guvernul de la Belgrad a dat undă verde semnării acordului privind normalizarea relaţiilor cu Kosovo, iar apoi parlamentul kosovar a adoptat cu majoritate de voturi pactul semnat sub egida UE la 19 aprilie. Toate astea, la 14 ani de la încheierea războiului sârbo-kosovar şi la cinci ani de la independenţa proclamată unilateral de Kosovo.

Serbia doreşte ca Bruxelles-ul să stabilească rapid o dată pentru a începe negocierile în vederea aderării la UE, condiţionată de un acord cu fostul inamic.

Acordul vizează gradul de autonomie acordat celor 40.000 de sârbi din nordul acestui teritoriu.

Cele 15 puncte ale textului nu au fost făcute publice de UE, dar, potrivit unei versiuni neoficiale apărute în presa kosovară, sârbii vor numi şeful poliţiei regionale şi vor administra tribunalele acolo unde sunt majoritari, totul "funcţionând în cadrul instituţiilor legale ale Kosovo".

Aceste soluţii sunt mulţumitoare pentru Belgrad, dar inadmisibile pentru comunitatea sârbă minoritară din Kosovo, unde cei aproximativ 1,8 milioane de locuitori sunt în proporţie de 90% albanezi.

Vineri, sârbii şi kosovari au ajuns la un acord considerat istoric. Sârbii din nordul Kosovo vor dispune de poliţie şi curte de apel proprii, ambele ţări convenind totodată să nu se blocheze reciproc privind aderarea în cadrul Uniunii Europene. Deşi acordul s-a încheiat după două luni de negociere, sârbii din Kosovo nu au reuşit să obţină autonomia, în timp ce guvernul de la Belgrad încă nu recunoaşte independenţa Kosovo. Cu toate acestea, negocierea dintre cele două ţări reprezintă un pas important privind reconcilierea acestora, oferind în acelaşi timp Serbiei posibilitatea începerii negocierilor privind accederea în cadrul Uniunii Europene.