Schindler al Suediei: cum a salvat contele Bernadotte mii de evrei în timpul Holocaustului, fiind ucis de ei la scurtă vreme după

Contele suedez Folke Bernadotte a salvat 21.000 de oameni din lagărele de concentrare FOTO Newsweek

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, mii de evrei au fost salvaţi de la o moarte groaznică de Folke Bernadotte. Contele suedez, cu ajutorul autobuzelor Crucii Roşii, a salvat zeci de mii de oameni, de sub nasul naziştilor, care încercau „să facă curăţenie“ în urma lor, înaintea sosirii forţelor aliate. Bernadotte a fost apoi ucis în conflictul arabo-israelian, de extremiştii evrei, ca mediator al ONU pentru pace.

Cu puţin peste 70 de ani în urmă, şi la doar 10 zile înaintea finalului celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa, lagărul de femei Ravensbrück, aflat la doar 80 de kilometri nord de Berlin, se afla încă sub control nazist. În timpul ultimelor săptămâni, peste 6.000 de femei fuseseră gazate, împuşcate, înfometate şi forţate să mărşăluiască până la moarte, în timp ce ofiţerii SS încercau să golească lagărele şi să distrugă dovezile crimelor lor înaintea sosirii armatei ruseşti. 

Soarta femeilor din Ravensbrück

Un feribot din Copenhaga a ancorat în portul suedez Malmö, pe 28 aprilie 1945. Sute de femei aflate într-o stare jalnică, provenind din lagărul Ravensbrück, au fost „descărcate“ de pe feribot. Femeile erau de mai multe naţionalităţi: franceze, poloneze, norvegiene, olandeze şi altele.

Peste 500 de femei au fost înşiruite pe docurile Malmö în acea zi. Ele fuseseră „furate“ de sub ochii naziştilor de o flotă de autobuze şi ambulanţe ale Crucii Roşii suedeze, care le transportaseră prin Germania, către graniţa daneză şi apoi în Suedia. Şi mai multe femei au urmat în zilele următoare, tinere şi bătrâne, evreice şi non-evreice.

Multe dintre ele duceau cutii de-ale Crucii Roşii, altele cărau bebeluşi. O olandeză, Anne Hendrix, îşi purta bebeluşul de două luni, într-o cutie. Etnologul francez Germaine Tillion avea o listă cu numele celor ucise în lagăr, inclusiv cel ai mamei sale, Emilie. 

Văzând medicii în halate albe, supravieţuitoarele scheletice au strigat: „Nu vreau să ard. Nu vreau să ard“. Credeau că sunt date pe mâna medicilor SS. Asistentele medicale suedeze au leşinat la vederea femeilor aflate într-o stare jalnică.

În timp ce femeile se linişteau, au auzit despre bărbatul care le-a salvat – un aristocrat suedez, Folke Bernadotte. Uneori contele apărea printre ele: înalt, îmbrăcat elegant, cu maniere blânde şi având un aer de eficienţă. L-au numit salvatorul lor.

Şi totuşi, în afara Scandinaviei, povestea salvării cu autobuzele albe ale Crucii Roşii – cea mai mare misiune umanitară a celui de-Al Doilea Război Mondial – este puţin cunoscută, poate din cauză că după Război, Bernadotte a fost numit mediator ONU în cadrul conflictului arabo-israelian şi a fost împuşcat mortal de extremiştii evrei, fapt ce i-a complicat reputaţia, notează „Newsweek“.

Un erou atipic - 21.000 de vieţi salvate

Cel puţin 7.000 de femei din Ravensbrück au fost aduse în Suedia de autobuzele lui Bernadotte, dar şi aproape 14.000 de prizonieri din alte lagăre de concentrare – femei şi bărbaţi de multe naţionalităţi şi religii, inclusiv mii de evrei. Conflictele interne din Scandinavia, de după război, despre cine ar trebui să fie recunoscut pentru salvarea oamenilor, dar şi ezitarea aliaţilor de a recunoaşte că suedezii neutri ar fi putut fi responsabili pentru o asemenea salvare au jucat un rol în „îngroparea“ în uitare a misiunii lui Bernadotte.

În ciuda sângelui albastru (el a fost nepotul Regelui Oscar al II-lea, ultimul monarh ce a condus şi Norvegia şi Suedia, şi descendent al mareşalului din epoca napoleonică Jean Baptiste Bernadotte), contele Folke Bernadotte de Wisborg a fost un erou atipic. După o încercare ratată în afaceri şi după o perioadă în care a condus Asociaţia Băieţilor Cercetaşi ai Suediei, Bernadotte a devenit vicepreşedintele Crucii Roşii din Suedia, o poziţie care i-a permis să-şi ducă la capăt misiunea de salvare.

După mai multe întâlniri cu Heinrich Himmler, în cadrul cărora negocia eliberarea scandinavilor din lagărele naziste, Bernadotte reuşea să-şi trimită convoaiele de ambulanţe albe cu cruci roşi desenate pe capote, pentru a scoate nu doar nordici, ci şi o mulţime de evrei şi de alte naţionalităţi din locurile în care forţele aliate încă nu ajunseseră. 

Faptul că evreii nu ştiau unde vor fi duşi, că se temeau că sunt trimişi către camere de gazare, că-şi rupeau numerele şi însemnele şi că nu voiau să recunoască că sunt evrei, atunci când soseau în portul Malmö, de frica altor atrocităţi, îngreunează misiunea de a număra exact câţi evrei a salvat contele.

În Ravensbrück, potrivit relatărilor vremii, erau 3.000 de evrei, un număr subestimat, cu siguranţă. Alţii spun că numărul se apropia de 4.000. Până în mai 1945, în timp ce se apropia victoria în Europa, 7.000 de femei din Ravensbrück şi 17.000 de prizonieri în total sosiseră la docurile Malmö.

Ambulanţele albe ale contelui care scoteau oamenii din lagăre FOTO Newsweek

Sfârşitul salvatorului, de mâna extremiştilor evrei

Ezitarea aliaţilor de a admite că suedezii neutri ar fi capabili de o asemenea misiune riscantă, nu i-a împiedicat pe cei de la ONU să recunoască capabilităţile lui Bernadotte, numindu-l mediator al Consiliului de Securitate în cadrul conflictului arabo-israelian din 1947-48. Totuşi, planul de pace al ONU, pe care trebuia să-l implementeze Bernadotte, era considerat o trădare în Israel, în mare parte pentru că nu presupunea ca Ierusalimul să fie capitala Israelului.

Pentru a împiedica punerea în aplicare, extremiştii evrei (membri ai bandei Stern, sau Lehi) au ucis mediatorul. La ordinele lui Yitzhak Shamir, unul dintre liderii bandei Stern şi viitor premier al Israelului, asasinii au împins ţeava unei arme prin luneta automobilului lui Bernadotte şi au tras şase gloanţe în mediator.

La acea vreme, presa israeliană a condamnat crima, dar, în decursul anilor, numele Bernadotte a devenit o controversă în Israel şi nu numai. Faptul ciudat că bărbatul care, ca mediator ONU, a fost ucis pe străzile Ierusalimului pentru că a trădat Israelul, a salvat mii de evrei din mâinile naziştilor este foarte greu de acceptat, scrie „Newsweek“.

Lui Bernadotte nu i s-a acordat nici astăzi titlul de „Drept între Popoare“

Unii editorialişti, chiar şi din Suedia, au găsit motive să diminueze curajul contelui Bernadotte din timpul misiunii de salvare. Alţii au pus la îndoială faptul că Bernadotte ar fi vrut să salveze evrei. Deşi autobuzele albe sunt amintite la Yad Vashem, memorialul Holocaustului din Ierusalim, Folke Bernadotte nu a fost recunoscut ca fiind „Drept între Popoare“, un titlu acordat la 22.000 de non-evrei din 44 de ţări, care au ajutat la salvarea evreilor în timpul Holocaustului.

În 1995, familia lui Bernadotte a fost invitată la Ierusalim. Ei se aşteaptau ca ministrul de Externe, Shimon Peres, să anunţe că Folke va primi titlul. Însă, Peres şi-a exprimat regretul că Bernadotte „a fost ucis într-un act terorist“, dar nu a sugerat că i se va acorda acest premiu.

„Am fost foarte dezamăgiţi“, a declarat Bertil Bernadotte, care spune şi că a aflat că ar fi fost improbabil ca tatăl ei să primească titlul în timp ce Shamir era încă în viaţă. „Shamir a murit în 2012. Nimic nu s-a întâmplat“, spune Bertil.

La ceremonia de anul acesta, ţinută pentru a marca 70 de ani de la eliberarea de pe 30 aprilie, supravieţuitoarele lagărului Ravensbrück şi-au adus aminte de contele Bernadotte. Printre ele era şi Selma Van der Perre, o evreică-olandeză. „Fără Bernadotte probabil că n-aş fi scăpat cu viaţă“, a declarat aceasta pentru „Newsweek“.