Scandalul LuxLeaks: Omul care a sustras acordurile fiscale secrete, pus sub acuzare pentru furt

Scandalul luxleaaks nu i-a căzut bine noului preşedinte al Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker

Presupusul autor al scurgerii a mii de pagini de acorduri fiscale între Luxemburg şi companii multinaţionale care au dus la izbucnirea scandalului LuxLeaks a fost pus sub acuzare pentru furt, încălcarea secretului profesional şi spălare de bani, a anunţat Procuratura luxemburgheză, informează AFP.

Identitatea acuzatului nu a fost dezvăluită. Punerea sub acuzare este urmare a plângerii contra X pe care cabinetul de audit PWC Luxemburg a depus-o în iunie 2012, după ce a descoperit sustragerea documentelor cu prilejul unui reportaj difuzat la postul de televiziune France 2 cu o lună înainte.

Reportajul consacrat evaziunii fiscale a Marelui Ducat a dezvăluit existenţa mai multor sute de acorduri fiscale între administraţia contribuţiilor directe din Luxemburg şi filiale ale multinaţionalelor care au permis acestora aproape să nu plătească impozite.

Urmare a plângerii PWC, procuratura generală din Luxemburg a deschis o informaţie judiciară. Ancheta a fost relansată în noiembrie după dezvăluirile LuxLeaks făcut de consorţiul ziariştilor de investigaţie ICIJ.

Potrivit conducerii PWC Luxemburg, furtul a fost comis în 2010 de un fost angajat al firmei, care a copiat date confidenţiale, fără să fie reperat, timp de aproape doi ani, până când jurnaliştii de la France 2 au dezvăluit scurgerea de documente provenind de la PWC.

Scandalul LuxLeaks a aruncat o umbră asupra noului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care era premier al Marelui Ducat în momentul încheierii acestor acorduri cu administraţia fiscală din Luxemburg.

Alte 35 de societăţi au beneficiat de acorduri fiscale 

După dezvăluirile asupra “celor 548 de acorduri fiscale încheiate între marile multinaţionale sau familii bogate şi autorităţile din Marel Ducat”, Le Soir scrie că alte 35 de societăţi sunt vizate. “Printre ele: Walt Disney, Bombardier, Telecom Italia, Koch Industries sau Skype”.

Mecanismele sunt similare celor dezvăluite luna trecută: “deduceri fiscale spectaculoase (95% din veniturile pentru Skype, care nu plăteşte deci impozit decât pe 5 procente) sau un nivel real de impozitare foarte scăzut (0,28% pentru Walt Disney Luxembourg)”.

Aceste mecanisme, numite “rulings”, “au fost stabilite de cele patru societăţi din „Big 4“, adică Deloitte, PricewaterhouseCoopers, KPMG şi Ernst & Young”, explică ziarul belgian, denunţând jocul concurenţei fiscale.