Doar trei ţări din Europa sunt pe drumul cel bun pentru a satisface acordul privind schimbările climatice de la Paris, arată un nou clasament publicat de Carbon Market Watch şi Transport & Environment. Clasamentul Liderilor Climatici ai UE analizează poziţia fiecărui guvern european faţă de cea mai cuprinzătoare lege privind clima al UE, Regulamentul privind partajarea efortului (ESR). Suedia se află în fruntea listei, urmată de Germania şi Franţa. La celălalt capăt, România, Polonia, Italia, Spania şi Republica Cehă slăbesc propunerea Comisiei, combătând eforturile Europei de a se conforma cu acordul de la Paris.

Acoperind 60% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Europei, legea stabileşte obiective obligatorii de reducere a emisiilor naţionale pentru perioada 2021-2030 pentru sectoarele care nu sunt acoperite în sistemul de comercializare a emisiilor, şi anume: transporturile, construcţiile, agricultura şi deşeurile. Clasamentul Climatic permite cetăţenilor să îşi responsabilizeze guvernele pentru poziţiile pe care le iau în legătură cu cel mai mare instrument privind clima al UE care pune în aplicare a Acordul de la Paris.

Femke De Jong, director de politici UE la Carbon Market Watch, declară: „politicienii UE pozează în lideri climatici, dar ar trebui să procedeze la închiderea lacunelor în legislaţiile climatice cheie ale UE şi să pună presiuni pentru politici mai ambiţioase. Numai prin acţiune climatică hotărâtă se va asigura cetăţenilor europeni beneficiile semnificative ale unei societăţi decarbonizate precum aerul curat”.

Multe ţări îşi propun să facă din ESR un mare joc de contabilitate a emisiilor pornind de la o referinţă înşelătoare, să abuzeze de credite forestiere sau să exploateze surplusul imens din sistemul de comercializare a emisiilor.

România se află pe locul 20, deoarece doreşte să sporească lacunele privind utilizarea terenurilor şi pledează pentru slăbirea punctul de referinţă, prin fixarea sa peste emisiile reale. Ţara, în plus, nu intenţionează să meargă dincolo de ţinta de reducere a emisiilor cu 2% până în 2030 şi nici nu a stabilit vreun obiectiv adecvat pe termen lung.

Totodată, România vrea să extindă categoriile de compensări forestiere care pot fi folosite pentru a îndeplini obiectivele ESR (prin includerea compensaţiilor din managementului forestier), ceea ce ar permite mai multe emisii de gaze cu efect de seră.

Carlos Calvo Ambel, analist pe transport şi energie la Transport & Environment, a declarat: „Aceasta este cea mai importantă lege climatică, care va permite Europei să pună în aplicare Acordul de la Paris. Dar marea majoritate a ţărilor doresc să fenteze legea cu specularea unor lacune, astfel încât acestea să poată continua business as usual. Fie Europa urmează conducerea Suediiei, Germaniei şi a Franţei, care merg în direcţia cea bună, deşi nu destul de departe, sau ar trebui să uităm de leadership-ul nostru climatic.“

analiză care însoţeşte clasamentul propune soluţii pentru a face poziţia fiecărei ţări mai eficientă şi mai compatibilă cu acordul de la Paris.

Clasamentul este format dintr-un sistem de puncte bazat pe diferitele elemente ale propunerii, care sunt ponderate contra importanţei lor. Poziţiile ţărilor provin din documente publice, declaraţiile miniştrilor şi, de asemenea, din documentele prezentate Grupului de Lucru privind Mediul.

Statele Membre ale UE negociază în prezent poziţia lor comună privind Regulamentul partajării efortului. După ce vor fi ajuns la un acord, vor începe discuţiile cu Parlamentul European. Legea finală este de aşteptat să fie adoptată până la sfârşitul anului 2017.