Reformă constituţională cu iz de scandal în Marea Britanie

Între presiunile din partea propriului partid, criticile laburiştilor şi promisiunea făcută scoţienilor, David Cameron este prins într-o poziţie, din care nu poate ieşi neşifonat

Premierul britanic David Cameron este aspru criticat pentru că a legat promisiunea de a acorda mai multă independenţă Scoţiei de proiectul de reformă constituţională în Regatul Unit. Dacă referendumul pentru independenţă din Scoţia n-a reuşit să rupă uniunea, iresponsabilitatea lui Cameron pune acum o presiune inutilă pe Regat, susţin criticii premierului conservator.

Vineri dimineaţă, la prima oră, David Cameron a ieşit în faţa reşedinţei oficiale a premierului britanic, de la 10, Downing Street, pentru a-i felicita pe scoţieni că au ales să rămână în interiorul Regatului Unit. Întreaga Uniune Europeană răsufla uşurată, însă entuziasmul n-a fost de ajuns pentru a nu auzi ceea ce a declarat Cameron în continuare. 

Vizibil fericit că a scăpat de ceea ce, până acum, a fost cea mai grea încercare a mandatului său în fruntea Guvernului de la Londra, conservatorul David Cameron a promis autonomie sporită tuturor celor patru naţiuni care alcătuiesc Regatul Unit - englezi, scoţieni, galezi şi irlandezi. Greşeala sa catastrofală derivă din faptul că a legat acest proces de un proiect de reformă constituţională cu care speră să-şi salveze cariera politică şi chiar să câştige alegerile generale din mai 2015, notează presa britanică. 

„Exact aşa cum scoţienii vor avea mai multă putere asupra chestiunilor care-i privesc doar pe ei, la fel trebuie să aibă şi englezii, galezii şi locuitorii Irlandei de Nord”, a spus Cameron. 

Aşa cum era de aşteptat, între principalele partide politice din Marea Britanie a început acum, după referendumul pentru independenţă din Scoţia, o luptă crâncenă. Unii caută vinovaţii care au adus Regatul Unit în pragul disperării, iar laburiştii şi conservatorii şi-au îndreptat deja degetele unii asupra celorlalţi. 

Însă, în încercarea de a se pune la adăpost de jocul de-a „aruncatul pisicii”, David Cameron a adus în dezbatere publică o nouă idee: reforma constituţională. Pe de-o parte, propunerea lui Cameron răspunde neliniştilor unei părţi importante a electoratului, care consideră că, indiferent de rezultatul referendumului, ceva fundamental - poate chiar Constituţia - trebuie să se schimbe în Regatul Unit, pentru a evita apariţia unor astfel de crize secesioniste pe viitor. 

Însă promisiunea lui Cameron de a schimba Constituţia pentru a acorda puteri sporite tuturor celor patru naţiuni care alcătuiesc Regatul Unit a stârnit imediat o serie de critici atât pe plan politic, cât şi la nivelul electoratului. În primul rând, Cameron a trebuit să-şi liniştească propriii colegi conservatori, explicând că toată autonomia acordată scoţienilor „va fi în tandem” cu puteri sporite pentru englezi. 

Explicaţiile au făcut însă mai mult rău decât bine. Atât Partidul Conservator al lui Cameron cât şi Partidul Laburist promiseseră deja mai multă independenţă Scoţiei înainte de referendum, în încercarea de a-i convinge pe scoţieni să rămână în Regatul Unit. Astfel că premierul a fost acuzat că a minţit, promiţând mai apoi independenţă, apoi legând acordarea acesteia de un amplu şi sinuos proces pentru acordarea mai multor puteri pentru englezi. Dacă acest proiect ar eşua, atunci scoţienii n-ar mai primi mai multă autonomie?, au întrebat imediat adversarii lui Cameron. 

Aşa a fost forţat cabinetul din Downing Street să vină sâmbătă cu noi explicaţii şi să sublinieze că premierul David Cameron va sprijini proiectul pentru mai multă independenţă a scoţienilor indiferent de rezultatele discuţiilor privind puteri sporite pentru englezi. Doar programele negocierilor pentru aceste două chestiuni sunt legate între ele, nu şi subiectele în sine sau rezultate, a explicat echipa lui Cameron. 

Duminică, povestea se schimbase din nou, tot ca urmare a presiunilor publice. Poriectele pentru acordarea unor puteri sporite pentru scoţieni şi englezi au fost gândite de la bun început într-o manieră coordonată. 

Primele reacţii au venit de la laburişti. Liderul partidului, Ed Miliband, a anunţat de la început că gruparea nu va fi sprijini un proiect de reformă constituţională decât după dezbateri ample. Or, toate cele trei partide mari din Regatul Unit - Conservatorii, Laburiştii şi Liberal-Democraţii - au căzut de acord şi au promis pulic că, dacă scoţienii aleg să rămână în Regatul Unit, vor permite ca procesul de acordare a puterilor sporite să fie accelerat, astfel încât măsurile să intre cât mai repede în vigoare. Liderii acestor trei partide şi-au luat angajamentul în faţa scoţienilor că, în ianuarie, va exista deja un  proiect legislativ pentru reforma administrativă. 

Deşi nici Conservatorii, nici Laburiştii şi nici Liberal-Democraţii - principalele trei partide prezente în Parlamentul de la Londra - nu-şi doresc un parlament separat, format doar din parlamentari englezi, care să voteze legi doar pentru englezi, un astfel de sistem i-ar afecta mult mai tare pe laburişti. În mod tradiţional, ei sunt votaţi şi de scoţieni, care, în schimb, îi detestă pe conservatori. 

Propunerea lui Cameron a fost percepută drept o capcană de laburişti, a căror influenţă la Westminster ar fi cea mai afectată de schimbări. Dintre cei 256 de laburişti din parlament, 40 sunt scoţieni. În schimb, conservatorii au doar un parlamentar scoţian. Aşa că Partidul Laburist este primul care vrea să se asigure că în niciun caz proiectul de reformă constituţională din Regatul Unit nu va urma acelaşi program cu sporirea independenţei Scoţiei, termenul ianuarie fiind scos din start din discuţie. 

Şi, dacă laburiştii vor să se asigure că planurile pentru sporirea autonomiei Scoţiei nu sunt în niciun fel legate de reforma constituţională din Regatul Unit pentru sporirea drepturilor englezilor, Conservatorii lui Cameron nici nu vor să mai audă acum de mai multă independenţă pentru scoţieni, dacă discuţiile nu sunt dublate de un proces similar pentru englezi. 

Scoţienii nu vor primi mai multă independenţă până când acelaşi proces nu se efectuează în oglindă şi pentru englezi, spune conservatorul Michael Gove, preşedintele Camerei Comunelor (camera inferioară a parlamentului britanic). „Ar fi imposibil să înaintăm cu astfel de planuri fără a ne asigura înainte că aceste schimbări se pot produce atât în Scoţia, cât şi în Anglia”, a declarat el pentru „The Times”. 

Dincolo de luptele de la Londra, orice abatere de la „jurământul” făcut săptămâna trecută scoţienilor de David Cameron, Ed Miliband şi Nick Clegg (vicepremier şi liderul partidului Liberal-Democrat), prin care se angajau să le acorde mai multe puteri, va stârni furie în Scoţia. Deja, Alex Salmond, care a demisionat din funcţia de premier al Scoţiei, a acuzat că alegătorii au fost „păcăliţi” de promisiune, acuzându-i pe politicienii de la Westminster că şi-au „renegat” jurământul. 

Rezultatele oficiale ale referendumului din Scoţia au fost anunţate vineri dimineaţă, aducând o victorie clară a unioniştilor. Aceştia au câştigat 55,3%, în timp ce naţionaliştii au obţinut doar 44,7% din sufragii.

Referendumul din Scoţia a început joi dimineaţă, la ora 7.00 (ora 9.00 a României). Cei 4,28 de milioane de scoţieni cu drept de vot au ieşit la urne pentru a decide dacă vor să rămână în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, o uniune în care au intrat de bunăvoie în urmă cu 300 de ani, sau vor un stat independent.

Urnele s-au închis la ora 22.00 (ora 00.00 a României). Prezenţa la vot a fost cu siguranţă una ridicată. Peste 97% din scoţienii cu drept de vot s-au înscris pe liste pentru referendum. În plus, cu caracter extraordinar, vârsta de vot a fost scăzută la 16 ani, astfel încât o parte cât mai mare din populaţie să-şi poată spune cuvântul, iar rezultatele să fie de netăgăduit. Pe tuşă au rămas însă cei aproape un milion de scoţieni expaţi, care nu au drept de vot la acest referendum. 

[<a href="//storify.com/Alinavasile123/referendum-pentru-independen-a-sco-iei" target="_blank">View the story "Referendum pentru independenţa Scoţiei " on Storify</a>]