Primul scandal de corupţie din estul Ucrainei: doi miniştri se acuză unul pe altul că fură cărbune

Cărbunele este vital în regiunea estică a Ucrainei dominată de separatiştii proruşi, iar acum este şi sursa primului scandal de corupţie din zonă. Fostul ministru al Energiei, al aşa-numitei Republici Populare Doneţk, a acuzat un alt oficial de sustragere de fonduri din vânzarea cărbunelui. Amândoi, şi acuzatorul şi acuzatul, sunt acum în închisoare din cauza unei investigaţii privind abuzul de autoritate.

În estul separatist al Ucrainei, detaliile corupţiei cu cărbune sunt încă înceţoşate, dar există o părere generală conform căreia natura întunecată a noii ordini din regiune a creat un teren fertil pentru corupţia ce a înflorit sub fostul preşedinte ucrainean, Victor Ianukovici, un nativ al regiunii ce a fost alungat de la putere în februarie, notează „Associated Press“ (AP). 

Din cauza corupţiei, entuziasmul pentru noua republică scade

Igor Korosov, un consilier al guvernului rebel, spune că oportuniştii au umplut un vid de putere creat de haosul războiului, numindu-i „paraziţi care s-au prins de un tren rapid“.

Corupţia micşorează acum entuziasmul pentru mişcarea separatistă, mai ales printre cei care  altfel ar fi susţinătorii ei fervenţi. „Corupţia este peste tot, mă lovesc de ea pretutindeni. Oriunde te duci, ei vor bani de la tine“, mărturiseşte Nikolai Usov, rezident al regiunii Lugansk.

Intriga cărbunelui se află în spatele unui război devastator care, oficial, a luat viaţa a peste 4.000 de persoane în ultimele şase luni. Suporterii lui Alexei Granovsky, ministrul Combustibilului şi Energiei până când a adus acuzaţii împotriva ministrului Industriei Alexander Kaliussky, spun că acesta plăteşte preţul pentru că a tras semnalul de alarmă privind înşelătoria.

„Există şi un aspect politic în toate acestea. Sper doar că liderii republicii acţionează dintr-o simplă neînţelegere“, spune soţia lui Alexei Granovsky, Natasha. Într-o scrisoare către forţele de securitate rebele, Granovsky a arătat o serie de scheme care, spune el, costă guvernul separatist milioane de dolari.

Un aranjament detaliat de Granovsky arată cum cărbunele este vândut de mine pentru fabricile de electricitate printr-o companie intermediară controlată, se pare, de Kaliussky. Acţionând ca intermediar, Kaliussky a reuşit să pună mâna pe foarte mulţi bani. Susţinătorii lui Kaliussky spun însă că acesta ar fi nevinovat şi că Granovsky încearcă să-i însceneze probleme.

Sistem legal aproape inexistent

Un fost angajat al fabricii respective a mărturisit pentru AP că  Alexander Kaliussky l-a ameninţat cu puşcăria atunci când a refuzat se semneze un aviz de expediţie de cărbune din cauză că avea dubii în legătură cu legalitatea companiei intermediare. 

„Am refuzat să aprob o descărcare fără acordul lui Alexei Ivanovici (Granovsky), dar el era într-o călătorie la Moscova atunci“, a declarat angajatul care şi-a dorit anonimatul de frica represaliilor împotriva familiei sale. El a spus că fabrica la care lucrează, din oraşul Starobesheve, foloseşte peste 6.000 de tone de cărbune în fiecare zi, care valorează aproximativ jumătate de milion de dolari.

Se crede că această afacere i-a băgat la închisoare şi pe Kaliussky şi pe Granovsky, însă autorităţile separatiste păstrează tăcerea. Nu este clar dacă au fost aduse acuzaţii formale celor doi, deşi soţia lui Granovsky spune că procurorii i-ar fi spus că soţul său este reţinut doar ca martor. 

Familia, prietenii şi colegii lui Granovsky îşi îndreaptă acum atenţia de la înşelătoria cu cărbuni către lupta legală într-o zonă în care sistemul juridic nu prea există. Procurorii rebeli au refuzat până acum să permită reprezentarea unor avocaţi înregistraţi în Ucraina, forţându-l astfel pe Granovsky să caute în altă parte. „În acest moment, niciun avocat rus nu a fost de acord să vină aici. Oferim noi înşine susţinere“, a declarat Alexei Varenov, şeful departamentului de combustibil din Ministerul Industriei.

Ajutoarele ruseşti se vând în pieţe

Autorităţile separatiste refuză se acţioneze sub legea ucraineană, dar mai au încă multă vreme până să stabilească ceva pe cont propriu. „Problema este că nu există un cod legal specific. Chiar şi autorităţile legale nu ştiu exact sub ce sistem juridic operează“, spune Elena Blokh, o jurnalistă din Doneţk ale cărei viziuni separatiste au băgat-o într-o închisoare ucraineană mai devreme în acest an.

Convoaiele umanitare trimise în estul Ucrainei de către Rusia au fost şi ele ţinta exproprierii, aproximativ 30% din valoarea ajutoarelor fiind deturnate, spune Korosov, consilierul rebel. Deşi Korosov nu a oferit nicio dovadă pentru spusele sale, susţineri asemănătoare s-au auzit săptămâna aceasta de la fostul comandant militar al rebelilor, cetăţeanul rus Igor Girkin, care a părăsit Ucraina şi locuieşte la Moscova, păstrând încă legătura cu separatiştii.

„Ajutoarele de la guvernul Rusiei sunt cam sărace. Mai mult, mare parte din ele sfârşeşte în pieţe, nu la populaţie“, a declarat Girkin pentru publicaţia rusească online Gazeta.ru. 

Republica Populară Doneţk introduce pedeapsa cu moartea 

Dar, Doneţkul  va crea „tribunale militare“ care vor avea puterea să condamne oameni la moarte, o pedeapsă aplicată cu plutonul de execuţie, au anunţat separatiştii proruşi pentru postul online Expreso TV, citat de agenţia Unian în pagina electronică. „Preşedinţii“  tribunanelor militare de pe teren, inclusiv „judecători“ care sunt combatanţi, sunt numiţi şi revocaţi prin decizia „premierului“, la propunerea „preşedintelui curţii marţiale“, şi sunt subordonaţi „preşedintelui“ curţii, anunţă rebelii într-un comunicat, citat de Mediafax.

Aceste tribunale militare vor avea jurisdicţie asupra unor infracţiuni de natură penală ca „nerespectarea ordinelor unui comandant, crimă, trădare, spionaj, sabotaj, distrugerea cu premeditare a proprietăţii, jaf, prădare, tâlhărie, furt şi distrugerea proprietăţii militare, evadare sau dezertare din serviciul militar“ şi alte infracţiuni penale sau „infracţiuni la legile în vigoare“, potrivit aceleiaşi surse.

Tribunalele militare de pe teren sunt obligate să trimită „de îndată" o „notificare oficială în scris“ către preşedintele curţii marţiale şi „procurorul general“ al „republicii“ cu privire la orice sentinţă la moarte pe care o pronunţă. Aceştia din urmă sunt obligaţi să revizuiască baza legală şi justificarea fiecărei sentinţe capitale „de îndată“, notează Mediafax.

Tribunalele militare de pe teren se pronunţă în cazuri implicând militari până la gradul de comandant de companie, inclusiv. Comandanţii militari rebeli de rang înalt, începând cu cei care au funcţia de şef de serviciu (comandant de batalion) sunt judecaţi de "curtea marţială", se precizează în comunicat.