Preşedintele demis Viktor Ianukovici a cerut Rusiei să trimită soldaţi în Ucraina

Preşedintele demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a solicitat ajutor militar din partea Rusiei şi a cerut autorităţilor de la Moscova să trimită trupe peste graniţă, pe teritoriul ucrainean, potrivit declaraţiilor ambasadorului rus la ONU, relatează BBC News.

Exprimându-se în faţa Consiliului de Securitate, Vitali Ciurkin a citit „un mesaj” adresat de Ianukovici liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, în care fostul preşedinte ucrainean demis afirmă că „Ucraina este pe marginea războiului civil în urma evenimentelor de la Kiev”.

„Vieţile sunt ameninţate (...), oamenii sunt persecutaţi”, adaugă mesajul citat de ambasador. Fostul preşedinte ucrainean „a cerut utilizarea forţelor armate ale Federaţiei Ruse pentru a proteja populaţia Ucrainei”, a subliniat ambasadorul rus la ONU.

Rusia a acceptat să îi asigure protecţia lui Ianukovici pe teritoriul rus, reapărut vineri pentru prima dată de la destuirea sa pentru a susţine o conferinţă de presă în oraşul Rostov-pe-Don, oraş situat în sudul ţării, în apropiere de Marea Azov.

Mobilizarea trupelor ruse continuă în Crimeea. Soldaţi, dar şi tancuri, vase şi avioane de luptă au ajuns, pe parcursul zilei de luni, în Regiunea Autonomă Crimeea, ce aparţine Ucrainei. Peste 15.000 de soldaţi ruşi s-ar afla deja în regiune. În ultimele 24 de ore, Rusia a mai trimis în Crimeea zece elicoptere de luptă şi opt avioane de transport, susţin autorităţile de la Kiev.

Potrivit agenţiei Interfax-Ukraine, Flota rusă de la Marea Neagră ar fi dat, luni, un ultimatum forţelor ucrainene din Crimeea: să se predea până marţi, la ora locală 05.00 (şi ora României), altfel va avea lor o intervenţie în forţă. Totuşi, marţi, până la ora 07.00, nu au fost raportate incidente între militarii ruşi şi ucraineni.

Premierul ucrainean, Arsenîi Iaţeniuk, a denunţat, într-un interviu pentru cotidianul german Bild, „agresiunea” Rusiei asupra ţării sale şi a repetat că Republica Autonomă Crimeea rămâne un teritoriu ucrainean, relatează AFP. „Vecinii noştri ruşi au comis o agresiune nejustificată asupra teritoriului nostru naţional”, a spus Iaţeniuk într-un interviu care va apărea marţi în Bild, cea mai citită publicaţie germană.

„Crimeea a fost, este şi va rămâne teritoriu ucrainean”, a atras atenţia premierul ucrainean Arsenîi Iaţeniuk. 

Pe aceeaşi temă:

Cum ricoşează criza din Ucraina în economia românească

Leul şi cotaţiile principalelor companii listate la Bursă încep să piardă teren, pentru că investitorii sunt îngrijoraţi, iar creşterea preţurilor la ţiţei ar putea declanşa scumpiri în lanţ.

INFOGRAFIE Pe cine ţine în şah flota rusă din Crimeea
Armata rusă s-a instalat în Crimeea în urmă cu peste 200 de ani, după ce Ecaterina a II-a a construit o bază navală la Sevastopol, iar în prezent Rusia plăteşte chirie Ucrainei pentru găzduirea unei flote cu care intimidează "vecini mici", dar nu face faţă NATO, scrie „Washington Post“.

Câteva motive pentru care nu ar trebui să îi plângem pe ucraineni Există în ultimele zile o sensibilitate deosebită faţă de Ucraina. Rusia a invadat Crimeea, pe care acum o stăpâneşte. Aparent am fi în pragul unui război rece, iar Rusia nu doreşte să bată înapoi. Pentru România, o Ucraină democratică, cel puţin la nivelul ţării noastre, ar fi perfectă, dar e posibil oare acest lucru?

Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a transmis Angela Merkel lui Obama Preşedintele rus Vladimir Putin a „pierdut contactul cu realitatea“, i-a spus cancelarul german Angela Merkel şefului administraţiei americane Barack Obama duminică seara, după convorbirea telefonică pe care o purtase înainte cu liderul de la Kremlin privind situaţia din Crimeea, potrivit The New York Times, informează Agerpres.

De ce nu se mai teme Rusia de Occident Criza din Kiev s-a transformat în ultima săptămână într-un adevărat conflict care stă să izbucnească între Rusia şi Occident. Vestului aproape că nu îi vine să creadă că Vladimir Putin a invadat Ucraina cu circa 15.000 de soldaţi. Reacţia oficialilor europeni şi americani este, cel puţin pentru moment, una de uimire. Publicaţia „Politico” se întreabă de ce Rusia alege să-şi rişte legăturile cu Occidentul în valoare de trilioane de dolari.

Invazia rusă din Ucraina nu poate fi oprită În Crimeea s-ar afla deja peste 15.000 de soldaţi ruşi, iar Moscova continuă să trimită tancuri, vase şi avioane de luptă. Dacă situaţia peninsulei pare decisă, Vestul face eforturi pentru a descuraja scindarea părţii de est a ţării, tradiţional rusofilă.

La Ucraina nu se renunţă fără luptă Care este costul deciziei Kremlinului în Crimeea şi care este cursul de acţiune global de urmat, luând în calcul şi escaladarea conflictului?