Criză politică în Ucraina: premierul Arseni Iaţeniuk a demisionat

Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a depus joi mandatul Guvernului de la Kiev pe care în conducea, după ce coaliţia guvernamentală „Calea Europeană“, aflată la conducerea ţării după înlăturarea fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici, s-a autodizolvat. Formaţiunea Udar condusă de fostul campion la box Vitali Kliciko, şi ultranaţionaliştii din Svoboda, au anunţat joi retragerea din coaliţia aflată la putere la Kiev.

UPDATE: Premierul interimar al Ucrainei, după demisia lui Arseni Iaţeniuk, este Vladimir Groisman, ministrul Dezvoltării regionale, a anunţat, joi seara, şeful Internelor, Arsen Avakov.

„Îmi anunţ demisia, având în vedere dislocarea coaliţiei parlamentare, care blochează iniţiative guvernamentale”, a declarat Iaţeniuk, denunţând o „crimă politică şi morală”.

Arseni Iaţeniuk a fost ţinta a numeroase tentative de discreditare din partea Rusiei. Într-un material bazat pe un interviu cu Alexander Dvorkin, „activist anti-cult ruso-american”, Vocea Rusiei, organizaţie de presă finanţată de Kremlin, explică modul în care Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) din SUA este, de fapt, păpuşarul din umbră al crizei din Ucraina. 

„Faptul că scientologii cooperează strâns cu CIA încă din 1994 nu este un secret. Departamentul de Stat al SUA face lobby pentru interesele scientologiei în ţări din întreaga lume. Iar scientologii, aparent, împărtăşesc Agenţiei informaţiile pe care le strâng. Asta înseamnă, cel puţin în cazul lui Iaţeniuk, că ar putea fi controlat de CIA”, spune Dvorkin. 

Preşedintele Radei, Oleksandr Turcinov, a anunţat că partidele trebuie să propună un premier interimar, până când va fi format noul guvern. În cazul în care, în decurs de 30 de zile, partidele ucrainene nu reuşesc formarea unei noi coaliţii de guvernământ, preşedintele Poroşenko poate convoca alegeri anticipate. 

„Vom avea alegeri legislative cel mai probabil la sfârşitul lunii octombrie“, a declarat pentru Bloomberg, Iuri Iakimenko, şeful unui think-thank politic din Ucraina. „Se pare că a fost o înţelegere între partidele politice aflate la guvernare şi preşedinte, pentru a putea demara procedurile de organizare a alegerilor anticipate“, a mai spus Iakimenko. 

Partidele Udar (Lovitură) şi Svoboda (Libertate) sunt în favoarea organizării alegerilor legislative, partidul Batkivşcina (Patrie, dreapta populistă) al Iuliei Timoşenko, i se opune. Cele trei formaţiuni au format coaliţia de guvernământ „Calea Europeană“, în februarie, după înlăturarea fostului lider, Viktor Ianukovici, şi dizolvarea Radei Supreme. Cu toate acestea, populaţia nu şi-a exprimat prin vot susţinerea faţă de actuala componenţă a Parlamentului, deoarece în Ucraina au fost organizate doar alegeri prezidenţiale la 25 mai. 

În alegerile prezidenţiale, Iulia Timoşenko a obţinut 12% din voturile exprimate. Unul dintre „locotenenţii" ei, Oleksandr Turcinov, este preşedintele Parlamentului şi a asigurat interimatul la şefia statului după demiterea lui Viktor Ianukovici din funcţie. Petro Poroşenko, care a obţinut şefia statului cu un scor de 55% din voturi, doreşte alegeri legislative pentru a legitimiza Parlamentul de la Kiev. 

Ţara se confruntă cu grave probleme, după ce valul de separatism prorus din estul statului a făcut sute de victime şi a culminat cu tragedia aviatică de la 17 iulie. 

Preşedintele Poroşenko, care a promis alegeri anticipate încă de când a fost ales preşedinte, pe 25 mai, a salutat decizia celor două grupuri parlamentare.

„Acest lucru arată că o parte a deputaţilor nu se agaţă de scaune şi sunt conţtienţi de sentimentele alegătorilor", a subliniat el, citat într-un comunicat.

„Toate sondajele şi toate întâlnirile cu oameni arată că societatea doreşte o înnoire completă a puterii", a continuat el, citând sloganul preferat al mişcării Maidan