Premierul Franţei prezintă planul reindustrializării ţării. Câţi bani sunt puşi la bătaie
0
Prim-ministrul francez Jean Castex urmează să prezintă joi, 3 septembrie, detaliile unui vast plan de relansare economică. O sută de miliarde de euro sunt deblocaţi în acest sens, dintre care 40 de miliarde pentru reindustrializarea Franţei. Cuvintele de ordine ale noii politici economice franceze, în context de pandemie, sunt: independenţă, ecologie, solidaritate, competenţe.
Franţa a decoperit de fapt, din luna martie încoace, că şi-a delocalizat industria farmaceutică şi că în situaţii de criză sanitară, cum a fost cea declanşată de noul virus, nu dispune de suficiente resurse pentru a asigura sănătatea populaţiei.
În ultimul timp preşedintele Emmanuel Macron a repetat cu insistenţă acest lucru: Franţa trebuie să redevină suverană din punct de vedere economic şi să-şi repatrieze producţia în cîteva sectoare strategice. În altă ordine de idei, pentru a incita intreprinderile să creeze locuri de muncă, statul prevede reduceri de impozite de 20 de miliarde de euro în următorii doi ani.
30 de miliarde de euro sunt rezervaţi tranziţiei ecologice, cu accentul pe renovarea termică a imobilelor, pe producţia de energie nepoluantă, pe adaptarea agriculturii la schimbările climaterice.
Întrucît criza sanitară a provocat o recesiune care îi va afecta în primul rînd pe tineri, guvernul francez prevede peste 6 miliarde de euro măsurilor destinate intreprinderilor susceptibile să angajeze tineri. Nu este uitată nici solidaritatea socială în acest context dificil. Executivul se gîndeşte la cei defavorizaţi şi încearcă, prin ajutoare, să le sporească puterea de cumpărare.
Având în vedere că planul este echivalent cu 4% din Produsul său Intern Brut, Franţa injectează mai mulţi bani publici în economie, ca procentaj din PIB, decât orice altă mare ţară europeană, a apreciat unul dintre oficialii consultaţi de Reuters
Sectorul transporturilor va primi 11 miliarde de euro, din care 4,7 miliarde de euro vor viza reţeaua de căi ferate, în timp ce eficientizarea energetică a clădirilor va primi patru miliarde de euro pentru clădirile publice şi două miliarde de euro pentru locuinţe.
Industria hidrogenului, care este din ce în ce mai mult considerată drept un element crucial în tranziţia de la combustibilii fosili, va primi două miliarde de euro pe parcusul a doi ani. Un alt miliarde de euro va fi oferit sub formă de ajutoare directe pentru proiecte industriale, inclusiv 600 milioane de euro pentru a ajuta firmele să îşi aducă uzinele din străinătate înapoi în Franţa.
Pe ansamblu, aproximativ 80 de miliarde de euro din costul total al planului vor afecta în mod direct deficitul bugetar, iar subvenţiile de la UE vor reprezenta 40 miliarde de euro, au spus oficialii consultaţi de Reuters.
Guvernul preşedintelui Emmanuel Macron mizează pe acest plan pentru a readuce economia franceză la nivelul de activitate de dinaintea crizei până în 2022, după ce în acest an ar urma să înregistreze cea mai gravă recesiune de după cel de Al Doilea Război Mondial. Ministerul francez al Finanţelor se aşteaptă la o contracţie de 11%.
De notat că de la începutul crizei statul francez a mobilizat deja 460 de miliarde de euro. S-ar spune că plouă cu bani în acest moment în Franţa iar unii economişti avertizează că pentru astfel de eforturi există şi scadenţe care nu vor întîrzia să vină. Preşedintele Emmanuel Macron consideră însă că toate aceste măsuri sunt adoptate în perspectiva unei redresări eşalonată pe zece ani, şi că astfel este pregătită Franţa anului 2030.
Se încarcă comentariile...
