Planul preşedintelului francez de a reglementa „dumpingului social” riscă să amplifice disputele în UE
0
În Uniunea Europeană, disputele dintre est şi vest se amplifică. Planul preşedintelui francez de a obţine reglementări în domeniul muncii pentru combaterea „dumpingului social” – adică de a lupta împotriva tendinţei companiilor occidentale de a angaja mână de lucru ieftină din statele mai sărace ale Europei de Est se prefigurează a deveni una dintre cele mai spinoase dispute din UE, scrie Reuters.
Preşedintele francez Emmanuel Macron va căuta reglementări mai stricte privind "dumpingul social" în timpul vizitei sale din perioada 23-25 august în Austria, România şi Bulgaria, când va discuta şi cu premierii din Cehia şi Slovacia, a afirmat un oficial francez, transmite Reuters.
Acesta a adăugat că oficialul francez va face presiuni pentru reglementări care să-i protejeze mai bine pe muncitorii francezi de ceea ce ei consideră a fi o concurenţă neloială pe piaţa forţei de muncă din Europa Centrală şi de Est (CEE).
Emmanuel Macron a cerut recent Comisiei Europene să ia măsuri suplimentare pentru a reduce afluxul de lucrători est-europeni care vin să muncească temporar în Franţa în schimbul unor remuneraţii inferioare celor primite de lucrătorii francezi, avertizând că această situaţie erodează sprijinul pentru UE.
Statele din UE sunt divizate în privinţa reglementărilor conform cărora, de exemplu, un şofer de camion din Bulgaria sau un zidar din Lituania pot lucra pentru o perioadă limitată de timp în Franţa având salarii la nivelul celor din Europa de Est, deseori sub nivelul minim garantat în Europa Occidentală.
Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia susţin că ar trebui să li se permită să concureze cu preţuri mai scăzute — aşa cum mai multe state din Europa Occidentală concurează cu produse de calitate şi know-how — pentru a recupera decalajul după deceniile de stagnare din comunism.
Statele Uniunii Europene sunt divizate în privinţa unor reguli conform cărora, de exemplu, un camionagiu bulgar sau un zidar lituanian pot munci în Franţa o anumită perioadă pentru un salariu est-european, adesea mai mic decât salariul minim garantat în Occident, explică agenţia. „Macron vrea să convingă Europa de Est că directiva ce permite acest lucru trebuie schimbată, scrie publicaţia franceză Challenges, detaliind că turneul pe care preşedintele francez îl va efectua la sfârşitul lunii august în Austria, Bulgaria şi România are scopul de a furniza „un acces mai bun la est” pentru că aceste ţări au fost mai degrabă ignorate de Franţa în ultimii ani, în timp ce Germania a investit foarte mult în ele.
Însă planul preşedintelui francez se loveşte deja de opoziţia clar exprimată a Poloniei care consideră că instituirea unor reguli mai dure care să împiedice companiile să angajeze muncitori ieftini din Est cu scopul de a-i detaşa apoi în ţările bogate din Vest ar face economia UE mai puţin competitivă, observă Financial Times. Alături de Polonia se află şi Ungaria, Slovacia şi Cehia care spun că ar trebui să li se permită să concureze cu preţuri mai mici pentru forţa de muncă pentru a putea recupera deceniile de stagnare comunistă, tot aşa cum statele din vestul UE concurează cu produse de calitate şi know-how.
Disputa privind reglementările în domeniul muncii a devenit una dintre cele mai litigioase în UE, exacerbând divizarea est-vest, într-un moment în care se caută unitate pentru a contracara efectele Brexitului.
Miniştrii Muncii din Franţa şi Germania au susţinut recent înfiinţarea unei baze de date unice la nivel european în care să fie înscrişi toţi muncitorii detaşaţi, în ideea de a lupta împotriva fraudelor.
Avantajele muncitorilor detaşaţi
Veniţi în principal din Europa Centrală şi de Est pentru a munci în Franţa, Germania sau Belgia, aceşti salariaţi detaşaţi beneficiază teoretic de cele mai avantajoase prevederi ale legislaţiei muncii din ţara gazdă (salariul minim, condiţii de muncă etc.) dar continuă să plătească cotizaţiile sociale în ţara lor de origine.
Sistemul, reglementat de o directivă din 1996, face obiectul unor numeroase deturnări: ne-declarare, remuneraţii mai mici decât salariul minim, depăşirea prevederilor privind durata maximă a programului de muncă, condiţii de cazare nedemne, scrie Reuters.
Vicepreşedintele Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale a Parlamentului European, românca Renate Weber, a atras atenţia asupra pericolului ca firmele est-europene, inclusiv cele româneşti, să fie scoase de pe pieţele vest-europene prin modificarea Directivei privind muncitorii detaşaţi.
Potrivit lui Weber, revizuirea cerută de Franţa şi de alte state vest-europene dezvoltate, înseamnă că firmele din statele est-europene care încheie contracte pe pieţele vest-europene vor fi obligate să-şi plătească angajaţii pe care îi trimit acolo prin detaşare măcar cu salariile mari din acele pieţe şi să plătească asigurări sociale în ţările în care se face detaşarea.
Europarlamentarul român sublinia că nu e vorba de lucrătorii români care se angajează în străinătate, aceştia beneficiază de prevederile directivei privind libertatea de circulaţie a persoanelor şi accesul la piaţă muncii, ci de lucrătorii angajaţi la firme din România, pentru aceşti muncitori detaşaţi se aplică libertatea de circulaţie a serviciilor.
Se încarcă comentariile...
