Petro Poroşenko, învingător cu răspundere limitată

Ales în luna mai cu o majoritate categorică pentru funcţia de preşedinte, Petro Poroşnko nu a mai reuşit să convingă electoratul şi la alegeril parţiale anticipate de duminică.

Liderii pro-occidentali de la Kiev n-aş aşteptat închiderea urnelor, duminică seara, pentru a începe discuţiile despre formarea unei coaliţii de guvernare. Luni, după numărarea aproximativ 50% dintre voturile exprimate de ucraineni în cadrul alegerilor parlamentare anticipate promise încă din ianuarie, din timpul Euromaidanului, preşedintele Petro Poroşenko şi premierul Arseni Iaţeniuk au anunţat că sunt deja pregătiţi să publlice un draft de acord pentru coaliţie. 

Partidul lui Poroşenko, pe locul al doilea

Rezultatele parţiale au scos la iveală faptul că partidul Frontul Popular, condus de Iaţeniuk, are un uşor avans, cu 21,6% din voturi. Pe al doilea loc, cu 21,4% din voturi, se situează blocul condus de preşedinte, din care fac parte Partidul Solidarităţii al lui Poroşenko şi Alianţa Demoratică pentru Reformă în Ucraina, grupare condusă de fostul campion mondial la box, Vitali Klitschko, în prezent primar al Kievului. Astfel, la doar cinci luni de când a preluat putere, Poroşenko, supranumit Regele Ciocolatei datorită afacerilor din domeniu, nu a mai reuşit să mobilizeze electoratul în spatele partidului din partea căruia şi-a câştigat mandatul la preşedinţie. 

Rezultatele finale nu vor fi anunţate nici măcar săptămâna aceasta, a anunţat Poroşenko. Rezultatele sunt în confirmitate cu aspiraţiile pro-eurioene ale majorităţii ucrainenilor, însă faptul că nicio grupare politică nu a reuşit să se impună categoric scoate la iveală reticenţa acestora de a se mai încrede într-o singură figură politică. Peste 40% dintre ucrainenii cu drept de vot au mers duminică la urne. 

Cea mai ridicată prezenţă la vot - 48% - s-a înregistrat în raionul vestic Ivano-Frankivsk, iar cea mai scăzută, de 30%, a fost înregistrată în regiunea Doneţk, controlată de separatiştii proruşi. În cele patru raioane românofone - Herţa, Noua Suliţa, Hliboca şi Storojineţ - prezenţa la vot a fost de 43,14%. Deocamdată, nu se ştie dacă vreunul dintre cei patru etnici români care au candidat pentru un loc în Rada Supremă de la Kiev (unul din partea partidului lui Poroşenko, trei independenţi) a reuşit să obţină un scaun de deputat. 

Extremiştii intră în Radă

Deşi clasa politică de la Kiev a făcut eforturi pentru a prezenta rezultatele alegerilor drept încă un pas făcut pe drumul „ireversibil” al Ucrainei către valorile vestice, prezenţa scăzută la vot arată că entuziasmul Maidanului s-a temperat, laopt luni de la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi izbucnirea războiului civil din estul separatist al ţării. 

„Mai mult de trei sferturi dintre alegătorii care au participat la vot au sprijinit puternic şi ireversibil orientarea Ucrainei spre Europa. Mai mult de trei sferturi din voturi au revenit partidelor proguvernamentale, conducând către o majoritate constituţională de 75% în parlament”, a declarat Poroşenko imediat după închiderea urnelor. 

Însă majoritatea parlamentară de 75% de care vorbeşte nu se poate închega. Poroşenko va încheia o alianţă cu Iaţeniuk, iar apoi trebuie să se înţeleagă şi cu partidul Samopomici condus de primarul oraşului Liov, care a obţinut 13,2% din voturi, dar şi cu gruparea Iuliei Timoşenko, care a câştigat 5,6% din voturi. În noul parlament vor intra însă şi extremiştii de la Svoboda, care au obţinut 6,3% ddin voturi, dar şi noul Partid Radical, care a fost votat de 6,4% dintre ucraineni.