Papa Francisc a primit la Vatican 58 de familii îndoliate ale victimelor atacului de la Nisa
0Papa Francisc a insistat, cu emoţie, asupra dialogului între religii, în faţa familiilor în doliu ale victimelor atacului de la 14 iulie de la Nisa, în sudul Franţei, pe care le-a primit sâmbătă la Vatican, relatează AFP.
"Sunt foarte emoţionat să mă întâlnesc cu voi, care suferiţi în corpurile sau în sufletele voastre, pentru că într-o seară de sărbătoare violenţa v-a lovit orbeşte pe voi sau pe unul dintre apropiaţii voştri, indiferent de origine sau religie", le-a spus Papa, în sala Paul al VI-lea, la Vatican.
În discursul său, Jorge Bergoglio şi-a reiterat îndemnul la dialog între toţi, mai ales între creştini şi musulmani.
"Stabilirea unui dialog sincer şi unor relaţii fraterne între toţi, în special între cei care măturisesc un Dumnezeu unic şi milos, este o prioritate urgentă", a spus Papa Francis, după care a intrat în mulţimea victimelor şi familiilor victimelor în doliu, pentru a le saluta, îmbrăţişa şi alina suferinţa cu câteva vorbe.
"Aşteptăm un mesaj de alinare a suferinţei din sufletele noastre", a declarat înainte să plece la Roma Vincent, un martor profund marcat de carnagiul provocat de camionul care a intrat în mulţime pe Promenade des Anglais, la Nisa, de Ziua Naţională şi care aucis 86 de oameni.
Aproximativ 180 de persoane rănite sau traumatizate în atac sau rude ale victimelor - 58 de familii în total - au fost primite de Papă.
Erau prezenţi de asemenea, la Roma. aproximativ 150 de susţinători din Nisa, care au venit cu maşini, dar şi o delegaţie oficială a Asociaţiei interreligioase "Alpes-Maritimes Fraternité", din care fac parte reprezentanţi ai evreilor, musulmanilor, ortodocşilor şi protestanţilor.
Această dimensiune interreligioasă a fost salutată de Papa Francisc, în opinia căruia "nu putem răspunde la atacurile demonului decât prin fapte ale lui Dumnezeu care sunt iertarea, dragostea şi respectul faţă de aproape, chiar dacă este diferit".
O treime dintre victimele decedate erau de confesiune musulmană, a amintit imamul Boubekeur Bekri, vicepreşedintele Consiliului regional al cultului musulman din sud-estul Franţei, care a venit la Roma împreună cu o mână de musulmani.
Bekri a subliniat "umanismul intens" al Papei Francisc, exprimat de exemplu în timpul vizitei la refugiaţi, în principal musulmani, pe Insula greacă Lesbos.
Maurice Niddam, preşedintele Consistoriului din Nisa, nu a însoţit victimele evree, dar a vrut să susţină acest demers.
În opinia lui Pierre-Etienne Denis, preşedintele Federaţiei Naţionale a Victimelor Atentatelor şi Accidentelor Colective (Fenvac), acest tip de întâlnire le permite să iasă din singurătate şi să "avanseze către rezilienţă".
Papa Francisc l-a primit deja pe preşedintele francez François Hollande, la mijlocul lui august, când şi-a reafirmat susţinerea şi afecţiunea faţă de această ţară afectată începând din 2015 de o serie fără precedent de atentate.
La 14 septembrie, el a oficiat, în compania a 80 de pelerini francezi, o mesă în memoria lui Jacques Hamel, preotul ucis de doi tineri jihadişti în biserica sa din apropiere de Rouen, în nord-estul Franţei.
"Ce bine ar fi ca toate confesiunile religioase să proclame că a ucide în numele lui Dumnezeu este satanic", a spus el atunci.
În opinia lui Vincent Delhommel Desmarest, din conducerea unui restaurant de pe Promenade des Anglais care nu mai lucrează de la atentat şi care merge de trei ori pe săptămână la un psiholog, Pontiful argentinian este "un om bun şi deschis" care-l va ajuta, poate, să uite scene ale carnagiului care-i tot vin în minte.
"Noaptea nu dorm. Am văzut întreaga scenă în care camionul înainta, corpuri mutilate, decapitate, sfâşiate", spune el.
În seara de 14 iulie, de Ziua Naţională a franţei, peste 30.000 de persoane asistau la un foc de artificii la malul mării, în momentul în care Mohamed Lahouaiej Bouhlel, un tunisian în vârstă de 31 de ani, radicalizat şi violent, a intrat în mulţime cu un camion de 19 tone, a ucis 86 de oameni şi a rănit alţi 434.
Opoziţia ecologistă din Nisa şi-a exprimat obiecţia, în numele laicităţii, faţă de decizia Primăriei de a închiria două avioane.