UPDATE Secesioniştii catalani au votat pentru independenţă. Madridul a dizolvat Parlamentul de la Barcelona şi a decis organizarea de alegeri anticipate

Secesioniştii catalani au votat pentru independenţă, în Parlamentul din Barcelona - cu un scor de 70 „pentru“, 10 „impotrivă“ şi două abţineri - şi riscă să fie aduşi în faţa justiţiei pentru „rebeliune“. La Madrid, premierul Mariano Rajoy a primit din partea Senatului permisiunea de a destitui Guvernul regional al Cataloniei, pentru a contracara demersul lor de separare de Spania.

Miting pro-independenţă la Barcelona

UPDATE 22.50 Preşedintele Parlamentului European (PE) Antonio Tajani a condamnat vineri seara votul prin care Parlamentul regional a declarat independenţa Cataloniei şi a subliniat că aceasta nu va fi recunoscută în Uniunea Europeană (UE), relatează The Associated Press.

Votul Parlamentului catalan reprezintă o ”încălcare a statului de drept”, a subliniat Tajani.

„Nimeni în Uniunea Europeană nu va recunoaşte această decizie”, a dat el asigurări.

Germania, Regatul Unit, Italia şi Ciprul au anunţat deja în mod clar că susţin unitatea Spaniei şi nu recunosc declaraţia unilaterală de independenţă a Cataloniei.

UPDATE 21:35 Guvernul spaniol a anunţat organizarea de alegeri anticipate în Catalonia în 21 decembrie, dupa ce premierul spaniol Mariano Rajoy a dizolvat Parlamentul regional, transmit BBC News şi Associated Press. Executivul de la Barcelona va fi demis, iar Carles Puigdemont va fi anchetat. Deciziile politice vor fi luate la Madrid. Rajoy a declarat că impunerea conducerii directe de la Madrid asupra regiunii catalane este esenţială pentru „revenirea la normalitate“ în Catalonia.

Între timp, pe străzile din Barcelona, peste 15.000 de oameni manifestează pro-independenţă.

UPDATE 19.20 Departamentul de Stat american a anunţat astăzi că susţine Guvernul spaniol în eforturile sale de a opri independenţa Cataloniei, relatează The Associated Press, potrivit news.ro.

„Catalonia este parte integrantă a Spaniei, iar Statele Unite susţin măsurile constituţionale ale Guvernului spaniol menite să menţină Spania puternică şi unită“, a declarat o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert.

Preşedintele american Donald Trump îndemna luna trecută la menţinerea unităţii Spaniei, catalogând drept „stupid“ votul pentru secesiune.

Senatul spaniol i-a acordat vineri Guvernului central puteri speciale constituţionale pentru a împiedica independenţa Cataloniei.

Pe de altă parte, pieţele financiare spaniole au înregistrat o uşoară depreciere după votul pentru independenţă din Parlamentul catalan.

Indicele bursier Ibex 35 a înregistrat o depreciere de 1,3%, în timp ce cele mai multe pieţe europene s-au apreciat. Obligaţiunile spaniole s-au depreciat, de asemenea, însă uşor.

Fluctuaţiile pieţelor sunt modeste, raportat la importanţa acestui conflict. Catalonia reprezintă o cincime din economia spaniolă - a patra cea mai importantă economie din zona euro, din care fac parte 19 state.

Investitorii par să creadă că această criză va fi rezolvată, însă unii analişti apreciază că riscurile cresc zilnic.

UPDATE 18.41 Liderul separatist catalan Carles Puigdemont şi-a îndemnat susţinătorii să rămână paşnici. El spune că se aşteaptă la acţiuni de „reprimare“ din partea Guvernului de la Madrid.

„În orele următoare trebuie să ne menţinem ţara în viaţă. Trebuie să o facem într-un mod paşnic, civilizat şi demn, aşa cum am făcut şi vom face mereu“, a spus Puigdemont în prima sa declaraţie publică dată după ce parlamentul Cataloniei a adoptat rezoluţia de independenţă.

UPDATE 18.21 Procuratura Generală spaniolă îi va acuza de „rebeliune“ pe cei care se fac vinovaţi de declararea independenţei Cataloniei, a anunţat vineri un purtător de cuvânt al instituţiei, citat de agenţiile de presă AP şi news.ro.

Procuratura încearcă să stabilească dacă aceste acuzaţii se vor limita doar la Cabinetul catalan, în frunte cu preşedintele Carles Puigdemont şi vicepreşedintele Oriol Junqueras, sau dacă îi va viza şi pe membrii conducerii Parlamentului catalan şi deputaţi, a precizat purtătorul de cuvânt.

El mai anunţat, sub protecţia anonimatului, conform reglementărilor interne, că acuzaţii în acest sens ar putea să fie formulate luni.

În virtutea dreptului penal spaniol, rebeliunea se pedepseşte cu până la 25 de ani de închisoare. Pedepsele sunt mai scurte în cazul în care actul de rebeliune respetiv nu conduce la violenţe.

Pe de altă parte, Guvernul a anunţat că membrii Cabinetului premierului Mariano Rajoy vor pune în aplicare „imediat“, în cadrul unei şedinţe de urgenţă, măsurile aprobate de Senat în vederea plasării Cataloniei sub tutelă.

Un purtător de cuvânt al Guvernului central a anunţat, sub protecţia anonimatului, că acest Cabinet va face apel, la Curtea Constituţională, împotriva declaraţiei de independenţă adoptate anterior de Parlamentul catalan.

Spania se confruntă cu cea mai mare ameninţare la adresa unităţii sale, după ce deputaţii catalani au proclamat independenţa regiunii.

UPDATE 17.38 Preşedintele Consiliul European, Donald Tusk, precizează, după ce Parlamentul regional al Cataloniei a adoptat o moţiune prin care înfiinţează Republica catalană, că pentru Uniunea Europeană nu se schimbă nimic, iar Spania rămâne singurul interlocutor în UE.

„Pentru Uniunea Europeană nimic nu se schimbă. Spania rămâne singurul nostru interlocutor şi sper că Guvernul spaniol va favoriza forţa argumentelor, nu argumentul forţei“, a scris Donald Tusk pe pagina sa de Facebook.

UPDATE 17.30 Senatul spaniol a aprobat cererea premierului Mariano Rajoy de a prelua administrarea directă asupra Cataloniei.

Senatorii spanioli au aprobat fără vreo surpriză - cu 214 „pentru“, 47 „împotrivă“ şi o abţinere - cererea Guvenului spaniol de a aplica prevederile articolului 155 al Constituţiei, care permite statului să preia controlul asupra unei comunităţi autonome „dacă nu-şi respectă obligaţiile impuse de Constituţie sau alte legi“.

Guvernul central de la Madrid se va întruni la ora locală 18.00 (19.00 ora României) pentru a stabili paşii de urmat în privinţa trecerii Cataloniei sub tutela sa.

Anterior, secesioniştii catalani, majoritari în Parlamentul regional al Cataloniei, au votat pentru independenţa regiunii lor.

UPDATE 16.55 Premierul spaniol Mariano Rajoy face apel la calm şi dă asigurări că va restabili legalitatea în Catalonia

Mariano Rajoy a făcut apel la calm şi a dat asigurări că va restabili legalitatea în Catalonia, într-o postare pe Twitter, imediat după declararea independenţei Cataloniei.

„Adresez un apel la calm tuturor spaniolilor. Statul de drept va restabili legalitatea în Catalonia“, scrie Rajoy.

UPDATE 16.35 Parlamentul catalan (135 de locuri) a adoptat rezoluţia de independenţă a Cataloniei, cu un scor de 70 „pentru“, 10 „împotrivă“ şi două abţineri.

Rezoluţia declară Catalonia un „stat independent sub forma unei republici“. Votul a fost urmat de intonarea imnului catalan, care a avut loc în lipsa opoziţiei.

Guvernul catalan este mandatat să negocieze obţinerea recunoaşterii internaţionale, în condiţiile în care niciun stat din lume nu susţine separarea Cataloniei de Spania.

În paralel, senatorii spanioli votează asupra plasării Cataloniei sub tutela Guivernului central de la Madrid.

UPDATE 16.10 Un parlamentar din opoziţie a rupt un exemplar al rezoluţiei de independenţă

Un purtător de cuvânt al Ciudadanos, principala formaţiune de opoziţie din Parlamentul catalan, a rupt în bucăţi un exemplar al rezoluţiei de independenţă a Cataloniei, The Associated Press, potrivit news.ro.

„Prin această hârtie îi lăsaţi pe catalanii care nu vă urmează orfani de Guvern, iar de aceea Cetăţenii nu vă lasă să ruinaţi Catalonia“, a declarat alesul catalan.

„Astăzi (vineri) este o zi tristă şi dramatică în Catalonia. Astăzi este ziua în care voi (secesioniştii) daţi o lovitură împotriva democraţiei în Spania“, a subliniat el.

Partidele separatiste catalane au prezentat vineri, în Parlamentul regional, o rezoluţie în care se declară independenţa regiuni lor, ameninţate cu plasarea sub tutela Guvernului central.

„Noi declarăm Catalonia un stat independent, sub formă de Republică“, se poate citi în preambulul acestei rezoluţii prezentate de către susţinătorii independenţei, care deţin majoritatea absolută în Parlamentul regional.

Rezoluţia urmează, în principiu, să fie supusă votului în sesiunea Parlamentului catalan vineri.

Pe de altă parte, mii de persoane au ieşit în stradă la un marş pentru independenţa Cataloniei organizat de puternica asociaţie Adunarea Naţională Catalană (ANC), iar câteva sute de primari din Catalonia au scandat „Independenţă!“ în Parlamentul regional de la Barcelona.

- Ştirea iniţială

Rajoy a cerut „destituirea preşedintelui Generalităţii Cataloniei, a vicepreşedintelui şi a consilierilor“ guvernului regional, în aplauzele senatorilor, în majoritate membri ai partidului său.

El a dat asigurări că obiectivul său este de a permite organizarea de alegeri regionale în şase luni.

Premierul a mai spus că guvernul său intervine în Catalonia pentru a-i elibera pe locuitorii acesteia de 'jugul' unei minorităţi separatiste 'intolerante', potrivit DPA.

„Catalanii au nevoie de protecţie nu de imperialismul spaniol, ci de o minoritate care, într-un mod intolerant, vrea să supună pe toată lumea jugului doctrinei sale (secesioniste)“, a declarat Rajoy.

În discursul său din Senatul spaniol, el a mai afirmat că „nu există alternativă“ la activarea Articolului 155 din Constituţie, care permite guvernului să îi demită pe liderii separatişti ai Cataloniei şi să preia controlul direct asupra regiunii.

„Ne confruntăm cu o provocare fără precedent în istoria noastră recentă“, a susţinut Rajoy, spunând că acţiunile lui Puigdemont sunt „ilegale“. 

Şeful guvernului spaniol s-a adresat Senatului înaintea unui vot în vederea activării puterilor constituţionale cu scopul de a prelua puterile regiunii autonome Catalonia, pentru a opri secesiunea acesteia.

Rezoluţie pentru proclamarea independenţei

Reprezentanţi ai partidelor care sprijină conducerea secesionistă catalană au înaintat vineri o rezoluţie parlamentară de proclamare a independenţei Cataloniei, informează Reuters.  Moţiunea cere „declararea Cataloniei ca stat independent sub formă de republică“.

Ea a fost înaintată de deputaţi ai formaţiunilor Junts pel Si (Uniţi pentru Da) şi CUP, partidul de extremă stânga aliat al lui liderului catalan Carles Puigdemont, care împreună au o majoritate în parlamentul regional. Potrivit DPA, textul urmează să fie supus la vot în cursul zilei de vineri. 

„Noi înfiinţăm Republica Catalonia ca stat independent şi suveran de drept democratic şi social“, se arată în această rezoluţiie, scrie The Associated Press.

Parlamentarii din cele două grupuri parlamentare deţin o mică majoritate, care le-ar permite, în mod teoretic, să adopte această moţiune vineri, dacă textul este acceptat consiliul consultativ al Parlamentului.

Jurişti din cadrul Parlamentului catalan au avertizat Biroul Parlamentului că rezoluţia Junt pel Si şi CUP nu poate fi supusă la vot. Însă opinia lor este consultativă.

La sfârşitul lui iulie, separatiştii i-au ignorat înainte de supunerea la vot a unei legi care a facilitat organizarea referendumului de autodeterminare ilegal de la 1 octombrie.

Însă atât opoziţia politică din această regiune prosperă se opune rezoluţiei, iar unii parlamentari au avertizat că vor boicota un asemenea vot, cât şi cea din Spania, unde autorităţile vor să îndepărteze coaliţia aflată la putere în Catalonia şi să-i oprească efortul în vederea secesiunii.

Mai multe partide au anunţat că nu vor paritcipa la votul rezoliţiei independentiste, în cazul în care va fi prezentată în Parlamentul catalan. Socialiştii locali din cadrul PSC au anunţat că vor fi părăsi hemiciclul în acest caz.

Filialele catalane ale Partidului Popular (PP, conservator) al lui Mariano Rajoy şi Partidul Ciudadanos (liberal) nu vor nici ele să ia parte la un asemenea vot.

Preşedintele catalan Carles Puigdemont a sosit la sediul Parlamentului regional zâmbind, însoţit de soţia sa, de origine română.

 Cum vrea Madridul să preia controlul regiunii 

Guvernul spaniol doreşte să ia măsuri drastice pentru a restabili „ordinea constituţională“ în Catalonia, unde liderii separatişti ameninţă cu secesiunea. Premierul Mariano Rajoy doreşte ca Senatul să îl autorizeze vineri pentru a înlocui executivul regional, să preia controlul poliţiei şi a mass-mediei publice şi să pună parlamentul regional sub tutelă,  în baza articolului 155 al Constituţiei, pe o perioadă de şase luni -, în vederea organizării unor alegeri regionale care să pornească totul de la zero la începutul lui 2018.

Votul din Senat nu este o problemă pentru Rajoy, în contextul în care partidul său, conservator, dispune de o majoritate confortabilă în Senat. Ei ar urma să conteze pe susţinerea Partidului Socialist (PSOE) şi a Partidului Ciudadanos (liberali) - înfiinţat în Catalonia împotriva independenţei.

Guvernul catalan

Premierul spaniol Mariano Rajoy solicită destituirea întregului guvern catalan, Generalitat, condus de de Carles Puigdemont, în vârstă de  54 de ani, şi de alţi 13 miniştri (consilieri). Unul dintre ei, Santi Vila, ministrul întreprinderilor, a demisionat joi seara.

Funcţiile guvernului catalan vor fi exercitate de „organe îmfiinţate deguvernul naţional“, dar „în principiu, de către ministerele naţionale pe durata acestei situaţii excepţionale“, a spus şeful guvernului.

El a cerut Senatului să-i dea autoritatea de a dizolva Parlamentul catalan şi să convoace noi alegeri „în termen de şase luni de la votul Senatului“. Această competenţă este de obicei responsabilitatea şefului guvernului catalan.

Guvernul conservator solicită, de asemenea, Camerei Superioare a Parlamentului spaniol să îi dea puterea de a numi şi înlocui funcţionarii din toate organele şi entităţile care depind de Generalitate (guvernul catalan).

Poliţia catalană

Poliţia catalană (Mossos de Esquadra), ce numără 16.000 de angajaţi, va trece sub autoritatea directă a guvernului spaniol. Ei răspund până acum la ordinele Generalităţii.  Rajoy a cerut chiar ca "în cazul în care este necesar" , membrii forţelor de poliţie catalană să poată fi înlocuiţi de poliţia naţională şi Garda Civilă spaniolă.

Finanţe

Guvernul de la Madrid a plasat deja finanţele Cataloniei sub sechestru în septembrie, în încercarea zadarnică de a împiedica referendumul de auto-determinare din 1 octombrie, interzis de justiţie. Sancţiunea a rămas în vigoare.

Acum solicită să exercite toate competenţele financiare, bugetare şi fiscale pentru a se asigura că nici un euro din taxele şi impozitele locale sau sume transferate de Madrid către regiune să nu fie folosit în scopuri secesioniste.

Telecomunicaţii şi mass-media

Rajoy doreşte să-şi asume „funcţiile Executivului Cataluniei în domeniul telecomunicaţiilor şi al serviciilor digitale“.

Aceasta implică controlul Centrului de telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale (ITCC), care coordonează toate sistemele informatice ale guvernului regional.

Televiziunea publică şi radioul (Radio TV3 şi Catalunya) vor intra, de asemenea, sub controlul guvernului central, pentru a garanta "transmiterea de informaţii fiabile, obiective şi echilibrate".

Sindicatele jurnaliştilor TV3 au denunţat intenţia Madridului, pe care o consideră drept suprimare a independenţei presei. Colegii lor din televiziunea naţională denunţă în mod regulat controlul guvernului asupra informaţiilor, în special în ceea ce priveşte criza catalană. Dar, de asemenea, au denunţat o viitoare tutelă, anunţând că se vor opune.

Parlamentul

Guvernul spaniol solicită, de asemenea, administrarea activităţii parlamentului catalan, în care partidele separatiste au, din 2015, o majoritate restrânsă de 72 de locuri din 135.

Această majoritate a aprobat la 6 septembrie o lege în baza căreia s-a organizat referendumul de independenţă din 1 octombrie, în ciuda faptului că legea a fost anulată de Curtea Constituţională, a cărei competenţă nu o mai recunoaşte Catalonia. Parlamentul catalan ar putea să proclame în mod oficial independenţa vineri, în virtutea unei a doua legi care a trecut la vot şi a fost apoi anulată.

Rajoy solicită să poată desemna „o autoritate“ care va avea la dispoziţie 30 de zile pentru a verifica dacă vreun text de lege sau iniţiativă parlamentară contravine măsurilor luate pentru a controla Catalonia.

Odată ce premierul catalan  Puigdemont va fi demis, legislativul catalan nu poate proceda la alegerea sau numirea unui succesor, dacă Senatul spaniol aprobă cererile guvernului Rajoy.

Catalonia ar putea răspunde prin declararea indepenenţei

Surse de la Madrid declarau joi că dacă Puigdemont ar convoca alegerile anticipate, atunci guvernul central spaniol ar putea amâna suspendarea autonomiei Cataloniei.

Dar în intervenţia sa de joi seară - amânată de mai multe ori în cursul zilei -, Puigdemont şi-a motivat decizia de a nu convoca anticipatele cu argumentul că nu a primit din partea Madridului nicio garanţie care să justifice convocarea alegerilor anticipate, referire la planul guvernului condus de Mariano Rajoy de a suspenda autonomia Cataloniei.

Puigdemont a spus în continuare că o asemenea suspendare a autonomiei este o măsură în afara legii, abuzivă şi injustă, care caută să anuleze nu doar suveranismul, ci şi întreaga tradiţie a catalanismului care ne-a adus până aici.

În acest context, revine Parlamentului (catalan) să determine consecinţele aplicării împotriva Cataloniei a articolului 155 din Constituţie, a spus liderul catalan, care până la această intervenţie susţinuse că dacă autonomia Cataloniei va fi suspendată, atunci el va declara independenţa, în virtutea referendumului de autodeterminare organizat de separatiştii catalani pe 1 octombrie.

La Barcelona, parlamentul regional dezbate o posibilă declaraţie unilaterală de independenţă faţă de Spania.

Dacă partidele unioniste i-au cerut liderului catalan Carlos Puigdemont să renunţe la planul de independenţă şi să anunţe alegeri regionale, forţele secesioniste au anunţat pentru astăzi o propunere parlamentară a dorinţei exprimate de cetăţeni, la 1 octombrie.

Asociaţiile secesioniste organizează astăzi proteste faţă de aplicarea articolului 155 din Constituţie.