O sursă de energie inepuizabilă - gunoiul. Suedia importă deşeuri pentru a face cald în casele oamenilor

În Suedia are loc o revoluţie a reciclării. De fapt, mai puţin de 1% din gunoiul produs într-o casă obişnuintă ajunge la groapa de gunoi. Ţara chiar a devenit atât de bună în reciclare, reutilizare şi ardere a gunoiului încât trebuie să importe gunoi din ţări ca Marea Britanie, Italia, Norvegia sau Irlanda pentru a alimenta cele 32 de fabrici „din gunoi, în energie“ (Waste to Energy – WTE).

„Gunoiul, în ziua de azi, este un lux în multe feluri. Nu este numai risipă, este pur şi simplu o afacere“, explică directorul de comunicaţii al Managementului Deşeurilor din Suedia, Anna-Carin Gripwell. În fiecare an, suedezul obişnuit produce 461 de kilograme de deşeuri, o cifră care oricum este puţin sub media europeană. Însă, diferenţa dintre suedezi şi restul Europei este programul oarecum controversat prin se care incinerează peste două milioane de tone de gunoi pe an, potrivit „Huffington Post“.

Ierarhia deşeurilor

Arderea gunoiului este un proces responsabil şi pentru transformarea a jumătate din gunoiul produs în ţară în energie. „Gunoiul depus în gropile de gunoi, din care se scurge gaz metan şi alte gaze nocive pentru mediu, nu este o soluţie bună pentru mediu“, spune Gripwell despre gropile de gunoi tradiţionale. Aşadar, Suedia s-a concentrat pe dezvoltarea unor alternative pentru a reduce cantitatea de toxine care se infiltra în pământ.

În mijlocul programului suedez este o ierarhie stabilită pentru a scădea impactul gunoiului asupra mediului : prevenirea (reducerea), reutilizarea, reciclarea, alternative pentru reciclare (recuperare energetică cu ajutorul fabricilor WTE) şi, în ultimul rând, aruncarea (în gropile de gunoi).

Înainte ca gunoiul să fie transportat în fabricile de incinerare, el este filtrat de proprietarii caselor sau ale afacerilor. Deşeurile organice sunt separate, hârtia este culeasă din coşurile de gunoi şi orice alte obiecte care pot fi salvate şi refolosite sunt puse deoparte.

Potrivit legii, producătorii sunt responsabili cu toate costurile privind colectarea şi reciclarea sau aruncarea produselor lor. Dacă o companie vinde sticle de suc la magazinul din colţ, tot compania este responsabilă de colectarea sticlelor, dar şi de reciclare sau de costurile de aruncare.

Reguli introduse în anii '90 au impulsionat companiile să aibă o atitudine mai proactivă şi să aibă un rol mai important în protejarea mediului, prin alegerea mai atentă a materialelor pe care le comercializează. Aceste reguli au fost şi un mod inteligent de a uşura plătitorii de impozite de costuri complete privind managementul deşeurilor. 

Potrivit datelor adunate de compania suedeză de reciclare a deşeurilor Returpack, suedezii returnează 1,5 miliarde de sticle şi conserve anual. Ce nu poate fi refolosit sau reciclat, ajunge de cele mai multe ori în fabricile de incinerare WTE.

Gunoiul transformat în energie - incinerarea

Fabricile WTE lucrează prin încărcarea furnalelor cu gunoi, pe care îl ard pentru a genera abur, care este apoi folosit pentru a învârti turbinele generatoarelor care, apoi, produc electricitate. Această electricitate este transferată în liniile de înaltă tensiune şi distribuită în toată ţara.

În Helsingborg, un oraş suedez cu 132.989 de locuitori, o singură fabrică produce destulă energie pentru a satisface 40% din nevoile de încălzire ale oraşului. De-a lungul Suediei, energia produsă în fabricile WTE oferă căldură în aproximativ 950.000 de case şi electricitate în 260.000.

Reciclarea şi incinerarea au evoluat în procese de management al gunoiului eficiente pentru a ajuta Suedia să reducă dramatic cantitatea de deşeuri care sfârşesc în gropile de gunoi. Eforturile suedezilor ajută şi la scăderea dependenţei de combustibil fosil.

„Păi, să reţinem nişte numere: trei tone de deşeuri conţin la fel de multă energie ca o tonă de combustibil... aşadar este multă energie care ar ajunge la gunoi“, explică  Göran Skoglund, purtător de cuvânt pentru Öresundskraft, una dintre cele mai mari companii energetice din ţară.

Aşa că, dacă Suedia arde aproximativ două milioane de tone anual, astfel produce 670.000 de tone de energie din combustibil lichid. Iar ţara are nevoie de combustibil pentru a încălzi casele suedezilor în timpul iernilor grele.

De ce se importă gunoiul

De aceea ţara a profitat de faptul că naţiunile europene nu au capacitatea de a incinera singure deşeurile, din cauza taxelor şi a restricţiilor impuse de-a lungul Uniunii Europene. Aici intervine Suedia care cumpără gunoi din alte ţări care nu pot scăpa singure de el la un cost rezonabil.

Însă arderea gunoiului nu a scăpat de controverse. Unii critici susţin că procesul este dăunător, pentru că trimite mai multă poluare şi toxine în aer. 

Potrivit unui studiu publicat în „Ştiinţa şi Tehnologia Mediului“, peste 40% din gunoiul mondial este ars, de cele mai multe ori, în aer liber. Este un proces foarte diferit de cele adoptate de Suedia, care are emisii mici.

Costurile de început pentru o nouă fabrică de incinerare pot fi destul de ridicate şi pe care multe municipalităţi nu şi le permit deoarece înainte filtrau cenuşă şi deşeuri de gaze arse. Şi cenuşa şi gazele arse conţin dioxină, un poluant al mediului.

Incinerarea gunoiului supusă controverselor

Procesul de incinerare nu este perfect, însă avansurile tehnologice şi introducerea solvenţilor pentru gazele arse au redus dioxina din aer la „cantităţi infime“, potrivit Agenţiei de Protecţie a Mediului din Suedia.

Dacă producătorii nu vor mai folosi materiale care nu pot fi refolosite sau aruncate în incineratoare, o rată de reciclare de 100% este greu de obţinut în cursul vieţii noastre. Bunurile care sunt sau conţin faianţă, porţelan, izolare, azbest şi alte reziduuri de construcţii nu pot fi arse în siguranţă. Acestea trebuie aruncate în gropile de gunoi.

„Lumea trebuie să producă mai puţin gunoi“, explică Skoglund.

Succesul Suediei în materie de gunoi nu a venit peste noapte. Ultimele rezultate sunt produsul al unei schimbări de mentalitate care a durat zeci de ani. „Începând cu anii '70, Suedia a adoptat reguli destul de stricte privitoare la manevrarea gunoiului, şi pentru casele de locuit, şi mai ales pentru municipalităţi şi companii“, a declarat Gripwell pentru „Huffington Post Canada“, referindu-se la „ierarhia deşeurilor“ acum bine împământenită în societatea suedeză. „Acum oamenii nu mai pun la îndoială ce trebuie să facă“, a declarat ea.