Noul Drum al Mătăsii se împiedică de Uniunea Europeană

Strategia Chinei de a-şi mări influenţa în Europa Centrală prin intermediul investiţiilor în special în infrastructură a început să se lovească de obstacole financiare, politice şi normative.

Vreme de câţiva ani, Beijingul a promovat un format diplomatic special, numit 16+1, şi a făcut investiţii masive în scopul de a câştiga influenţă în 16 ţări din Europa Centrală şi de Est, unele dintre acestea făcând parte din Uniunea Europeană sau Alianţa Nord-Atlantică. 

Iar acţiunile Chinei au dat deja rezultate. De pildă, premierul chinez Li Keqiang şi premierul ungar Viktor Orban tocmai ce au deschis, la Budapesta, lucrările celui de-al şaselea summit China - Europa Centrală şi de Est.

Programul Chinei „One Belt, One Road“, o încercare a Beijingului de a reface Drumul Mătăsii, s-a tradus prin pomparea unor sume impresionante în infrastructură, logistică şi reţele de transport pentru ca produsele chinezeşti să ajungă mai repede pe pieţele europene.

Oficialii chinezi estimează că ţara lor a investit peste 6,7 miliarde de euro în Europa Centrală şi de Est. În plus, anul trecut, comerţul dintre cele două părţi a crescut cu 11% faţă de 2011.

Jocuri pentru influenţă

Numai că intenţiile Beijingului de a câştiga influenţă în zonă nu au trecut neobservate de Bruxelles, unde oficialii au început să-şi facă griji în special din cauza activităţilor chinezilor în Balcani, scrie Politico.eu.

Iar acum, expansiunea Chinei a început să se lovească de obstacole de natură juridică, financiară şi politică, ceea ce evidenţiază faptul că influenţa economică şi diplomatică a Beijingului în Europa ar putea fi limitată.

În plus, chiar dacă Beijingul a tratat 16 ţări din această regiune ca pe o entitate coerentă, în care se pot implementa proiecte comune, realitatea este cu totul alta. Aceste ţări au priorităţi diferite şi funcţionează după reguli juridice diferite. Iar statele care fac parte din blocul comunitar sunt mai puţin receptive la investiţiile chinezilor.

„Investiţiile chineze în (statele) membre UE din 16+1 au rămas limitate“, a afirmat Tamas Matura, profesor-asistent la Universitatea Corvinus din Budapesta. „Unele ţări nu au primit nicio nouă investiţie chineză majoră în ultimii cinci ani“, a adăugat el.

Succes în Balcanii de Vest

China are mai mult succes în ţări din Balcanii de Vest precum Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herzegovina, „unde fondurile UE nu sunt disponibile, iar reglementările UE nu sunt aplicabile“, a explicat Matura. 

În Serbia, cel mai mare beneficiar al investiţiilor chineze din această regiune, Bejingul a cumpărat fabrici, a furnizat finanţare pentru drumuri, poduri, proiecte energetice şi căi ferate. 

„Nu sunt probleme in relaţiile noastre economice şi politice, suntem mereu de aceeaşi parte, iar când China are ceva de spus, suntem mereu de partea Chinei“, spunea în mai preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucici. 

Principalul proiect al Chinei în această regiune este calea ferată rapidă Belgrad-Budapesta, un proiect ce va fi demarat săptămâna aceasta în zona sârbă. Prin intermediul ei, bunurile chineze venite prin porturile din Grecia ar urma să ajungă rapid (în mai puţin de trei ore) din Serbia în UE. 

Totuşi, proiectul a înaintat cu greu. Banca de Export-Import a Chinei ar urma să furnizeze 85% din fonduri pentru proiectul de 2,4 miliarde de dolari, dar o înţelegere între China şi Ungaria privind această cale ferată a provocat îngrijorări în cadrul Comisiei Europene, pe motiv că procedura de licitaţie nu ar fi în conformitate cu regulile UE. 

O pârghie politică

Însă Budapesta ţine la relaţia cu Beijingul. Pentru Ungaria, China este nu numai o potenţială sursă de capital, ci şi o pârghie politică ce i-ar putea fi de folos lui Orban, în contextul în care relaţiile guvernului său cu instituţiile UE devin tot mai tensionate.

În acest timp, relaţiile dintre Ungaria şi China devin tot mai apropiate. Duminică, ministrul de Externe de la Budapesta, Peter Szijjarto, a anunţat că Ungaria a stabilit obiective realiste de a deveni cel mai important exportator din regiune către China, precum şi principala destinaţie de investiţii pentru statul chinez în Europa Centrală şi de Est.

Premierul ungar, Viktor Orban, se va întâlni marţi cu omologul său chinez şi vor semna 11 acorduri bilaterale, în urma cărora vor fi implementate investiţii chineze în valoare de cel puţin 140 de miliarde de dolari.

Piedica fondurilor structurale

Totuşi, analiştii spun că este de aşteptat ca Beijingul să se confrunte cu diverse obstacole în încercarea lor de a implementa proiecte în state din Europa Centrală şi de Est care fac parte din blocul comunitar.

Noii membri UE nu numai că trebuie să se supună regulilor competiţionale din cadrul blocului comunitar, dar sunt şi beneficiari ai unor finanţări semnificative pentru infrastructură din partea UE. 

De exemplu, în ţările baltice, China este interesată de transporturi şi logistică, Letonia sperând să-şi poată pune la dispoziţie porturile şi reţeaua de cale ferată, astfel încât mărfurile chinezeşti să ajungă pe piaţa scandinavă, după cum a explicat Una Aleksandra Berzina-Cerenkova, de la Institutul leton de Afaceri Internaţionale.

Însă ea a explicat că, „în contextul actual şi al disponibilităţii fondurilor UE, este dificil să vezi un proiect viabil care să necesite împrumuturi chineze“.

„Nu putem garanta că firme chineze ar câştiga licitaţii“, din cauza regulilor UE“, a adăugat ea.