Liderul catalan demis Carles Puigdemont vrea să coordoneze din exil campania pentru alegerile anticipate

Preşedintele parlamentului catalan dizolvat împreună cu alţi cinci parlamentari locali sunt audiaţi în faţa Curţii Supreme spaniole într-un caz de acuzaţii de rebeliune şi răzvrătire asociate cu acţiunile vizând proclamarea independenţei Cataloniei. În acest timp, de la Bruxelles, fostul premier catalan Carles Puigdemont a anunţat crearea unei „structuri stabile“ care să coordoneze din Belgia guvernul său pe care-l consideră „legitim“ .

Toţi şase aveau poziţii importante în parlamentul regional şi li s-a cerut să împiedice desfăşurarea votului. Opt foşti miniştri catalani se află deja în închisoare şi ei riscă acuzaţii similare, însă deocamdată nu au fost acuzaţi. Preşedintele catalan demis, Carles Puigdemont, continuă să se afle în exil auto-impus în Belgia, unde luptă împotriva extrădării sale în Spania. 

Joi, fostul premier catalan Carles Puigdemont a anunţat crearea unei „structuri stabile“ care să coordoneze din Belgia guvernul său pe care-l consideră „legitim“ şi a stabilit o „foaie de parcurs“ ce are ca obiectiv victoria secesionismului catalan la alegerile anticipate din 21 decembrie, precum şi eliberarea „deţinuţilor politici“, el criticând totodată lipsa de reacţie a UE în faţa „acţiunilor represive“ ale autorităţilor spaniole, transmite agenţia EFE, preluată de agerpres.ro.

 Într-o „Scrisoare din Belgia“, ţara unde a venit pentru a nu fi arestat de autorităţile spaniole, Puigdemont se adresează catalanilor, afirmând că înţelege „dezorientarea provocată de lipsa răspunsurilor noastre rapide în faţa atacurilor disproporţionate împotriva reprezentanţilor instituţiilor catalane legitime“.

În acest „context complex“, fostul şef al executivului catalan susţine în scrisoarea publicată de mai multe media că „guvernul legitim“ îşi va îndeplini obligaţiile. „Sprijiniţi de o structură stabilă pe care o punem astăzi în funcţiune pentru a coordona acţiunile guvernului“, va fi denunţată „politizarea justiţiei spaniole, lipsa ei de imparţialitate, intenţia ei de a judeca ideile“ politice, subliniază Carles Puigdemont în mesajul său.

Această „structură“ la care el face referire va reafirma „sprijinul poporului catalan pentru dreptul la autodeterminare, pentru dialog şi o soluţie negociată“. Puigdemont critică totodată ceea ce numeşte „declinul democraţiei în statul spaniol, abuzurile tolerate de Uniunea Europeană, care a acoperit în mod ruşinos acţiunile represive spaniole“.

Acum, „trebuie să-i îndepărtăm în mod democratic din instituţiile noastre pe cei care au dorit să le confişte printr-o lovitură de stat“, iar în contextul măsurilor aplicate de guvernul spaniol „foaia de parcurs pentru săptămânile următoare este clară şi limpede“, continuă fostul premier catalan, făcând referire la acţiunea guvernului de la Madrid de a pune Catalonia sub tutelă după adoptarea declaraţiei de independenţă de parlamentul acesteia, în prezent dizolvat, la fel ca şi guvernul lui Puigdemont.

Un „element central al foii de parcurs“ este „obţinerea eliberării deţinuţilor politici sechestraţi de statul spaniol“, precizează el. „Din acest motiv considerăm alegerile pe care ni le-a impus statul spaniol pentru ziua de 21 (decembrie) ca pe o provocare de a ne recâştiga deplin democraţia, fără prizonieri, fără răzbunări, fără impuneri, fără violenţă şi privind către viitor, dialog şi consens“, conchide liderul separatist catalan. 

Studenţii catalani au reuşit să oprească miercuri traficul trenurilor de mare viteză pentru câteva ore. Protestul s-a desfăşurat în timpul grevei convocate de un sindicat minoritar şi a fost organizat împotriva justiţiei spaniole care a arestat 8 foşti oficiali catalani.

Miercuri, sute de tineri au pătruns cu forţa în staţiile de tren din Barcelona şi Girona şi au ocupat şinele de cale ferată, provocând întârzieri de 5 ore la trenurile de mare viteză.

Studenţii au scandat lozinci împotriva demiterii guvernului regional şi în favoarea independenţei, iar politia a evitat să apeleze la forţă.

Protestul a avut loc într-o zi de grevă în care ţinta nemulţumirilor a fost guvernul de la Madrid, acuzat de arestarea membrilor fostului executiv regional care a susţinut referendumul de independenţa din 1 octombrie.