VIDEO Discursul despre starea UE: Juncker pledează pentru o Europă mai bună, care nu acceptă populismul

Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a susţinut miercuri discursul său anual despre starea blocului comunitar în faţa Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg. Reuters a anticipat, cu ajutorul unor surse oficiale neidentificate, câteva elemente din primul mesaj de acest gen după referendumul prin care cetăţenii britanici au decis ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE).

Aşa cum a anticipat agenţia de presă Reuters, citată de Agerpres, Juncker a anunţat o dublare a Fondului European pentru Investiţii Strategice (EFSI) - la 630 de miliarde de euro până în 2022 - şi un fond nou pentru susţinerea sectorului privat din Africa - o modalitate de a stăvili migraţia către Europa. Alte iniţiative sunt dedicate promovării expansiunii conexiunilor de mare viteză la internet şi pieţei unice a serviciilor digitale.

Juncker a subliniat totodată că referendumul în favoarea Brexit reprezintă un avertisment pentru UE că va avea de luptat cu creşterea naţionalismului în Europa. Preşedintele CE a susţinut avantajele Uniunii ca mecanism de menţinere a păcii şi atenuare a dificultăţilor economice, insistând asupra unei agende pozitive, ca un mijloc de refacere a legăturilor cu alegătorii dezamăgiţi de anii de austeritate şi speriaţi de violenţele teroriste şi de imigraţia masivă.

El nu a dat niciun indiciu referitor la negocierile cu Londra. Bruxellesul insistă că acestea nu pot începe decât după ce prim-ministrul britanic Theresa May deschide oficial procesul ieşirii din UE, care ar urma să dureze doi ani. Subiectul nu va fi lămurit, probabil, nici la summitul UE de la Bratislava, care începe vineri.

Juncker a avertizat guvernele statelor membre că trebuie să îşi apropie poziţiile faţă de modul de abordare a economiilor şi societăţilor. Având în vedere că în Germania şi Franţa au loc alegeri importante anul viitor, nu sunt de aşteptat schimbări majore în cadrul Uniunii, dar liderii acesteia se tem că tensiunile provocate de extrema dreaptă pe tema fiscalităţii din zona euro şi a primirii refugiaţilor pot periclita coeziunea.

Preşedintele CE a cerut statelor membre să finalizeze crearea unei gărzi de frontieră şi de coastă unice a UE, un proiect impus de afluxul haotic a un milion de imigranţi şi refugiaţi în ultimul an. Totodată, el a propus noi modalităţi de cooperare între armatele ţărilor europene şi accelerarea unificării pieţelor de capital.

Afirmând succesul în stimularea investiţiilor prin capitaluri de pornire şi garanţii din partea UE şi a guvernelor naţionale, Comisia Europeană vrea dublarea volumului şi termenului EFSI. Acesta a fost stabilit anul trecut pentru trei ani, până în 2018, având ca obiectiv mobilizarea unor investiţii de 315 miliarde de euro, pornind de la 21 de miliarde din partea UE, care ar antrena o sumă de 15 ori mai mare din partea altor investitori. Juncker a cofirmat, aşa cum anticipa Reuters, intenţia de a dubla această ţintă şi de a prelungi EFSI cu încă trei ani. Cum exerciţiul bugetar de şapte ani al Uniunii se încheie în 2020, ţinta va ajunge la 500 de miliarde pentru cinci ani, iar CE va cere statelor membre să îşi majoreze contribuţiile.

În ceea ce priveşte Africa, Juncker a anunţat finanţări de câteva miliarde de euro din partea UE, care ar urma să atragă alte investiţii de 40-90 miliarde, în parte pentru a-i încuraja pe africani să rămână în ţările lor, în loc să migreze spre Europa.

Discursul lui Juncker a început imediat după ora locală 9.00 (10.00 ora României), fiind urmat de intervenţii ale parlamentarilor europeni.

Discursul lui Juncker

Despre divizările din UE

„Deşi am făcut progrese de la ultimul discurs despre Starea Uniunii, există în continuare divizări. De prea multe ori interesele naţionale sunt puse în prim-plan. Interesele naţionale nu trebuie să primeze. Noi nu suntem distrugători (de state naţionale, n .red.), ci constuctori care îşi doresc o Europă mai bună“, a început Juncker.

Împotriva populismului

„Vrem o Europă mai bună. Europa nu merge pe calea naţionalizării, dar există divergenţe şi adesea fragmentare unde este necesar un nou efort din partea UE şi asta lasă loc pentru un populism galopant. Nu putem accepta acest lucru, fiindcă populismul nu rezolvă probleme. Populismul creează probleme, trebuie să fim conştienţi de acest lucru şi să ne protejăm de el“, a continuat şeful CE.

Despre ieşirea Marii Britanii din UE

„Respectăm şi regretăm în acelaşi timp Brexitul, dar Uniunea Europeană nu este periclitată în esenţa sa de ieşirea Marii Britanii din UE. Acum însă am fi fericiţi dacă ieşirea Marii Britanii ar avea loc cât mai repede, pentru ca relaţia cu Londra să ia o nouă formă. Raportul nostru cu Marea Britanie trebuie să rămână unul amical“, a declarat Juncker.

Apel la refacerea unităţii europene

„Încă avem conflicte, dar ne luptăm în cuvinte. Cred că următoarele 12 luni vor fi decisive dacă vrem să reducem clivajul dintre Est şi Vest. Următoarele 12 luni sunt cruciale pentru revigorarea UE. Construcţia europeană trebuie protejată. Trebuie să ne amintim de ce au ales cândva naţiunile europene să se unească. Avem 70 de ani de pace într-o lume în care în prezent 40 de conflicte provoacă 200.000 de morţi anual“, a atras atenţia liderul european.

„Economia de piaţă trebuie să existe în Europa, dar fără dumping social. Piaţa internă nu este un loc unde muncitorii să fie exploataţi“, a semnalat Juncker.

Chiar dacă s-a declarat un susţinător „fanatic al liberului schimb“, preşedintele CE a insistat că trebuie continuată încheierea de acorduri comerciale cu ţări terţe, ceea ce asigură noi locuri de muncă.

Dublarea Fondului European de Investiţii

„Fondul nostru European de Investiţii va oferi, în total, investiţii de cel puţin 500 de miliarde (de euro - n. red.) până în 2020 şi vom depune eforturi pentru a ajunge la 630 de miliarde până în 2022“, a spus el. „Dacă statele membre continuă, putem ajunge acolo şi mai repede“, a adăugat şeful Executivului european.

Juncker a afirmat că Fondul European de Investiţii a strâns deja 116 miliarde de euro în investiţii în primul an de funcţionare.

„Peste 200.000 de firme mici şi start-upuri din Europa au primit credite. Iar peste 100.000 de oameni au primit locuri noi de muncă“, a oferit Juncker ca exemplu pentru succesul Fondului, scrie news.ro.

Necesitatea susţinerii agriculturii

„Trebuie să sprijinim agricultura, Comisia va fi mereu alături de fermieri. Din acest motiv i-am ajutat pe producătorii de lapte, în contextul embargoului rusesc, nu vrem ca laptele să fie mai ieftin ca apa“, a subliniat el.

O reformă a pieţei telecomunicaţiilor

Juncker a anunţat o reformă a pieţei telecomunicaţiilor în Europa, care ar asigura milioane de locuri de muncă. Mai exact, preşedintele CE propune o reţea 5G până în 2025. În opinia sa, toţi vor avea de beneficiat de pe urma conectivităţii.

„Conectivitatea trebuie să funcţioneze în avantajul tuturor. Comisia propune o reţea 5G global implementată în Europa până în 2025. Vor mai putea fi create alte două milioane de locuri de muncă în UE. Toţi vor beneficia de conectivitate ceea ce înseamnă că nu contează unde locuieşti şi cât câştigi. Propunem astăzi ca fiecare oraş, fiecare regiune euroopeană să aibă acces fără fir la internet până în 2020“, a subliniat el.

Pentru o uniune a pieţelor de capital

„Băncile europene sunt în stare mult mai bună decât acum doi ani, datorită eforturilor noastre europene comune. Europa are nevoie de băncile sale. Însă o economie care este dependentă aproape în totalitate de creditul bancar este dăunătoare pentru stabilitatea financiară. Este dăunătoare şi pentru afaceri, după cum am văzut în timpul crizei financiare“, a atras atenţia Juncker, pledând pentru o accelerare a eforturilor pentru uniunea pieţelor de capital, în scopul de a face sistemul financiar mai rezistent.

Juncker a promis şi extinderea Fondului de Investiţii la nivel global, ajutând sectorul privat din Africa. Suma iniţială alocată este de 44 de milioane de euro, dar ar putea fi dublată ulterior.

Fondul pentru Africa se înscrie în eforturile lui Juncker de a promova o agendă pozitivă, în special în cazul crizei migraţiei care a divizat profund Uniunea Europeană.

De asemenea, el a criticat voalat ţările din centrul şi estul Europei care nu vor să preia refugiaţi din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu. „Solidaritatea trebuie să vină din inimă. Nu poate fi forţată“, a spus el.

Necesitatea creării de locuri de muncă pentru tineri

„Trebuie să investim în crearea de locuri de muncă, vom aloca încă 200 de miliarde de euro pentru Planul Juncker, care a dat deja rezultate.  Vom putea să facem acest lucru mai rapid, dacă şi statele vor contribui. E nevoie să investim în tineri, nu pot accepta ca Europa să fie un continent al tinerilor şomeri“, a pledat Juncker, remarcând că „Europa nu este suficient de socială“.

Combaterea terorismului

„O Europă care protejează trebuie să fie şi o Europă care să se apăre. Am fost solidari în momentele de doliu şi trebuie să fim la fel în momentele de răspuns. Toleranţa noastră nu trebuie realizată în detrimentul securităţii. Trebuie să-i combatem pe terorişti oriunde în UE. Propunem un sistem european de informaţii privind călătoriile începând din noiembrie. Vom avea astfel un schimb de informaţii şi vom consolida activitatea Europol“, a notat preşedintele CE.

Pentru un ministru european de Externe

„Nu e suficient ca UE să fie doar soft power. Să ne uităm la conflictul din Siria: Federica Mogherini face o treabă bună, dar ne trebuie un ministru european de Externe“, a subliniat el.

Pentru o forţă comună de apărare

„Trebuie să ne protejăm împreună, să avem o forţă comună de apărare, ceea ce nu înseamnă mai puţină solidaritate transatlantică“, a subliniat Juncker.

Despre necesitatea explicării proiectului european

„Europa trebuie explicată mai bine. Trebuie să terminăm cu atitudinea beligerantă, şi anume că succesul este naţional, iar eşecul european. Europa se poate construi doar cu sprijinul statelor membre“, a mai declarat el.

„Unii cred că eu nu îi ascult pe europeni. Nu e aşa, în fiecare zi stau de vorbă cu cetăţeni europeni“, a dat asigurări el.

„Fac apel la voinţa de a depăşi diferenţele care ne dezbină. Istoria nu îşi va aminti de noi, ci de greşelile noastre. Haideţi să nu facem erori care vor pune capăt visului european“, a pledat preşedintele CE.