Grevele din Franţa ameninţă Euro 2016

Confruntări violente între protestatari şi poliţie în Franta FOTO AP

Sindicatele care se opun reformei Codului muncii promit o vară fierbinte francezilor şi iubitorilor de fotbal din Europa, protestele aproape blocând  Franţa.

Apelurile la grevă lansate în sectorul transporturilor în Franţa odată cu apropierea începerii Campionatului european de fotbal indică faptul că această ţară se pregăteşte pentru o nouă săptămână agitată din punct de vedere social, sindicatele care se opun reformei Codului muncii sperând să facă guvernul să renunţe la ea, comentează AFP.

 Opt sindicate au lansat un apel la „continuarea şi amplificarea mobilizărilor“ odată cu apropierea zilei de acţiune pe plan naţional 14 iunie, dată aleasă astfel încât să coincidă cu începerea dezbaterii textului în Senat. Mobilizarea sindicaliştilor se va concentra pe societăţile de transporturi. 

În sectorul căilor ferate, unde negocierile interne asupra timpului de lucru al feroviarilor intră în etapa finală, cele patru sindicate reprezentative au depus preavize de grevă reînnoibile de marţi seara. 

Sindicatele speră să obţină negocieri care urmează să continue până în 6 iunie, cu câteva zile înainte de lovitura de începere a Campionatului european de fotbal, 10 iunie, în care Societatea Naţională a Căilor de Fier (SNCF) este transportatorul oficial. 

În regiunea pariziană, dificultăţi sunt prevăzute începând de joi în metrou şi în transporturile locale din cauza apelului la grevă „pe termen nelimitat“ lansat de Confederaţia Generală a Muncii (CGT). Acest sindicat cere redeschiderea negocierilor salariale anuale şi retragerea reformei. 

La rândul său, SUD — a treia forţă sindicală — îşi cheamă membrii la o grevă nelimitată în această săptămână contând pe lansarea Campionatului european de fotbal care va atrage în Franţa mii de suporteri. 

„Nu vor fi greve la trenuri şi la metrou“ în timpul Euro, a asigurat totuşi duminică liderul Partidului socialist Jean-Christophe Cambadelis, susţinând că „nu crede nici o secundă că ei vor lua ostatică Franţa“. 

În sectorul aerian, sindicatele din Aviaţia civilă au lansat un apel la grevă de vineri până duminică, de această dată doar pentru revendicări intene. În fine, în porturi, CGT a cerut membrilor săi să-şi sisteze lucrul joi. 

De aproape trei luni, reforma Codului muncii — în dezbatere la parlament — divizează majoritatea socialistă aflată la putere şi opozanţii săi încearcă să exercite presiuni paralizând activităţi în ţară. 

Executivul Vals — foarte nepopular cu mai puţin de un an înainte de alegerile prezidenţiale — a refuzat până în prezent orice compromis, contribuind la înăsprirea protestelor conduse de primul sindicat al ţării, CGT, apropiat Partidul Comunist. 

După o săptămână marcată de blocarea siturilor petroliere în Franţa, situaţia s-a ameliorat uşor în aprovizionarea cu carburanţi, dar perturbările au continuat duminică, numeroase benzinării fiind în continuare în dificultate. 

Şase dintre cele opt rafinării franceze sunt în continuare oprite sau funcţionează la capacitate redusă. Greva a fost reconfirmată la terminalele petroliere din Marseille (sud) şi Le Havre (nord-vest), care alimentează cele două aeroporturi pariziene Orly şi Roissy cu kerosen. Guvernul a impus totuşi un serviciu minim, permiţând o reluare parţială a expedierii de hidrocarburi. 

Dacă Francois Hollande şi premierul Manuel Valls înţeleg să meargă până la capăt cu proiectul de lege, unii deputaţi socialişti estimează că o modificare a unui articol, punctul nevralgic al revoltei, ar putea constitui o ieşire din criză. 

Opozanţii contestă acest articol care ar permite întreprinderilor să negocieze direct cu proprii salariaţi condiţiile de muncă, în locul negocierilor generale pe sectorul de activitate. Ei estimează că această dispoziţie favorizează incertitudinea. 

Patronii au avertizat că protestele încep să aibă impact asupra economiei şi că unele firme mai mici ar putea intra în faliment. Grevele ar putea afecta şi pregătirile pentru Campionatul European de Fotbal, care începe pe 10 iunie.

Luptă pentru putere între sindicate

Analiştii spun că acum nu este vorba de reformarea legilor privind piaţa muncii. Schimbările prevăzute sunt deja depăşite: concedierea de angajaţi în anumite condiţii, săptămână de lucru cu mai mult de 35 de ore. De fapt, aceste mini-reforme sunt tardive. Întreprinderile mici şi mijlocii din Franţa se închid pentru că nu-şi mai permit să facă angajări. Întregi regiuni au de suferit pentru că ateliere meşteşugăreşti, restaurante şi magazine sunt nevoite să îşi oprească activitatea, pentru că profiturile nu le ajung să plătească salariile, contribuţiile sociale, taxele şi birocraţia scumpă.

Aripa dură a sindicatului CGT este conştientă câtă putere are zilele acestea în Franţa. În mai puţin de două săptămâni începe Campionatul European de fotbal iar pericolul de atacuri teroriste în stadioane nu poate fi exclus nici măcar prin adoptarea celor mai stricte măsuri de securitate. 

Reformele sunt doar un pretext, de fapt este vorba ca mai mereu de lupta pentru putere: foştii comunişti din CGT vor să devină numărul unu pe scena sindicală franceză. Ei fac un titlu de glorie din capacitatea lor de a paraliza o ţară întreagă. Dar CGT reprezintă doar o parte minoră din lucrătorii francezi. Se bucură însă aparent de numeroşi simpatizanţi, ceea ce acutizează situaţia.

Poliţiştii, nemulţumiţi

Grevele care paralizează infrastructura publică sunt o lovitură dublă dată autorităţilor: spectatorilor le va fi mai greu să ajungă la stadioane sau poate chiar vor prefera să rămână acasă, având în vedere haosul din ţara gazdă a turneului. Iar poliţia trebuie să-şi împartă efectivele între asigurarea protecţiei pe stadioane şi lupta cu sindicaliştii violenţi.

Şi poliţiştii sunt cu nervii întinşi la maximum. Un motiv de nemulţumire îl reprezintă cele 18 milioane de ore suplimentare acumulate de când în Franţa există stare de urgenţă, în urma atentatelor din noiembrie de la Paris. Toate aceste ore nu au fost plătite până acum, iar de concediu nici nu poate fi vorba. Şi asta deoarece protestele sindicaliştilor nemulţumiţi de legea muncii vor continua.

 În plus, începe Euro 2016, iar măsurile de securitate vor fi sporite pe durata campionatului de fotbal, între 10 iunie şi 10 iulie. Apoi va urma Tour de France, cel mai mare tur ciclist din Europa, care va avea loc între 2 şi 24 iulie şi care va acoperi întreaga Franţă, dar şi o parte din Spania, Andorra şi Elveţia.

Confederaţia Generală a Muncii (CGT), sub tirul criticilor

La Conféderantion Générale du Travail, Confederaţia Generală a Muncii, sindicatul apropiat de Partidul Comunist  cultivă o cultură revoluţionară specială, mai precis radicală, şi care deseori continuă lupta chiar şi atunci când celelalte sindicate ajung la un acord cu guvernul în privinţa unor reforme.

În prezent această organizaţie, care nu reprezintă decât 3 la sută din întreaga masă sindicală, scrie presa franceză, se opune noii reforme legată de piaţa muncii, reformă care prevede printre altele anumite reguli mai flexibile în materie de angajări şi concedieri. Protestele împotriva acestei reforme au început în urmă cu două luni şi jumătate. 

Treptat, însă, sindicatele majoritare au ajuns la diverse aranjamente cu executivul, prin negocieri şi rediscutarea unor prevederi ale legii. Nu este pentru prima dată în Franţa când acest sindicat blochează rafinăriile, depozitele de carburant sau drumurile. Această metodă de „luptă“ a mai fost aplicată în trecut, obligând uneori guvernul să folosească forţa pentru „eliberarea“ unor centre nevralgice ale economiei, cum ar fi rafinăriile. 

Cotidianul Le Figaro scrie că metodele folosite de CGT ţin de „terorismul social“. Opoziţia de dreapta îi acuză de altfel pe socialişti că sunt prea indulgenţi cu CGT-ul. „Când sunteţi voi la putere, aveţi o atitudine prea duplicitară faţă de acest sindicat radical şi minoritar“, le reproşează liderii de dreapta socialiştilor.  

CGT-ul este serios criticat în presă, inclusiv de Libération, cotidianul cu simpatii socialiste. Unii comentatori consideră chiar că acţiunile de blocare a rafinăriilor sunt cu atât mai scandaloase cu cât în Franţa este în vigoare încă starea de urgenţă. De partea sa, CGT-ul joacă pe cartea mediatică pentru că vrea să-şi menţină influenţa în rândurile sindicatelor. Motiv pentru care caută chiar conflictul frontal cu executivul şi cu forţele de ordine.

Efecte asupra economiei

Mai trebuie spus şi că dinamica economică în Franţa are de suferit, în special datorită tergiversării unor reforme. Cotidianul Le Monde arată într-un dosar că Franţa pierde teren în materie de atractivitate economică. In 2015 au fost anunţate în Europa în jur de 5000 de proiecte de investiţii, dar numărul de proiecte implantate în Franţa a scăzut cu doi la sută. Investitorii, scrie Le Monde, privilegiază alte destinaţii, cum ar fi Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria sau România.

Potrivit unui sondaj realizat la cererea publicaţiei „Le Journal du Dimanche“, 46 % dintre francezi doresc ca guvernul să-şi retragă proiectul, în timp ce 40 % doresc ca el să fie modificat, în timp ce doar 13 % sunt de părere că trebuie menţinută în forma acuala Legea Muncii. 

Totuşi, un comunicat al Institutului naţional de statistici economice anunţă că moralul francezilor se ameliorează. Increderea consumatorilor a atins în luna mai cel mai înlat nivel din 2007 încoace ! Diminuează teama vizavi de şomaj şi creşte optimismul faţă de puterea de cumpărare. Rezultatele studiului INSEE se datorează atât sentimentului pe care-l au familiile legat de traiul lor cât şi de percepţia pe care o au despre economia franceză.

Si totuşi... mai există nişte spaime, evident legate de contextul actual, imediat perceptibil. Perspectiva unei penurii pare că se instalează în mintea francezilor. Altfel nu se poate explica comerţul incredibil de benzină care se face actualmente pe internet şi nici recordul de căutări pe Google cu cuvintele cheie « cum să furi benzină dintr-un rezervor ».