Grecia, gata să rupă acordurile cu UE şi FMI
0
Noul premier al Greciei aproape că a dat FMI afară din ţară, anunţând că ţara nu mai vrea banii Fondului în actualele condiţii. Planul de guvernare prezentat în faţa Parlamentului a respins totodată măsurile de austeritate.
Alexis Tsipras, noul premier radical de stânga al Greciei, a prezentat duminică planul de guvernare prin care vrea să tragă ţara din pragul colapsului, însă fără a mai ţine cont de reformele cerute de FMI şi UE, care au împrumutat ţara cu 240 de miliarde de euro. Punctul cheie al strategiei lui Tsipras este planul de tranziţie, adică un respiro de şase luni pentru renegocierea condiţiilor în care a luat împrumuturile internaţionale din care mai are de rambursat 195 de miliarde de euro.
Aşa cum era de aşteptat, Tsipras a pus accent şi pe renunţarea la măsurile de austeritate, promiţând încă o dată majorarea salariului minim pe economie şi acordarea unor subvenţii extinse grecilor cu venituri scăzute, inclusiv scutirea de la plata electricităţii.
Actualul program de asistenţă financiară care a ajutat Grecia să-şi onoreze plăţile cu bani de la UE şi FMI expiră pe 28 februarie. Apoi, din martie, Guvernul de la Atena începe să ramburseze împrumutul.
Însă jocul periculos făcut de greci pare a intra în faza critică. Guvernanţii eleni au avertizat că mai au doar câteva săptămâni până când nu-şi vor mai putea onora plăţile, dacă nu ţara nu va căpăta acces la fonduri suplimentare.
Practic, au punctat analiştii, grecii au vrut să arate Germaniei cât de aproape se află de faliment un stat din zona euro. Intrarea în incapacitate de plată a Greciei ar avea consecinţe grave asupra tuturor ţărilor din uniunea monetară, iar UE ca întreg ar primi o lovitură dură. Atena cere acum o prelungire a programului, însă fără păstrarea actualelor condiţii. Este însă foarte puţin probabil ca guvernele din UE care au împrumutat Grecia în trecut să permită acordarea de noi împrumuturi din fondul de urgenţă al Uniunii.
Trei săptămâni până la faliment
Este un joc al nervilor, în care fiecare parte aşteaptă să vadă cine clipeşte primul. Luna aceasta, Grecia trebuie să răscumpere obligaţiuni guvernamentale în valoare de două miliarde de euro. În martie, Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze o tranşă de 1,5 miliarde de euro din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional.
Aceste angajamente ar putea fi onorate fără probleme, dacă Grecia ar primi următoarea tranşă, în valoare de 7,2 miliarde de euro, din împrumutul de la FMI şi UE. Guvernanţii refuză însă să ia banii în actualele condiţii de creditare şi vor renegocierea termenilor până la eliberarea banilor. Este însă foarte puţin probabil să ajungă la o înţelegere până la finalul lunii, când ar trebui livraţi banii.
Nu mai vor ştergerea datoriilor
Guvernanţii de la Atena şi-au schimbat retorica fermă care a cauzat tensiuni săptămâna trecută în Europa şi au anunţat că, de fapt, nu vor ca UE şi FMI să şteargă iar o parte din datoria Greciei. În schimb, politicienii de extrema stângă vor acum să preschimbe titlurile de stat pe care le-au vândut în obligaţiuni perpetue, care nu au dată de răscumpărare, şi în obligaţiuni indexate cu creşterea economică.
Atenanu vrea ca Greciei să i se şteargă iar o parte din datoria externă, aşa cum s-a întâmplat în 2012, a dat asigurări Ianis Varoufakis, noul ministru al Finanţelor de la Atena. De fapt, a continuat Varoufakis, guvernul elen propune un „meniu” de preschimbare a obligaţiunilor suverane vândute de Grecia creditorilor internaţionali.
Mai exact, Varoufakis, considerat un strălucitor economist cu viziuni de stânga, vrea ca Banca Centrală Europeană (BCE) şi guvernele din zona euro să renunţe la titlurile elene de stat pe care le deţin, urmând să primească în schimb noi titluri, cu scadenţe şi randamente noi.
Practic, BCE ar urma să primească obligaţiuni perpetue, adică titluri care nu au o maturitate fixă. În schimb, emitentul îi plăteşte întotdeauna deţinătorului de obligaţiuni cuponul - dobânda periodică, fără a fi însă obligat să răscumpere principalul - valoarea nominală a obligaţiunii.
La rândul lor, obligaţiunile elene cumpărate de guvernele din UE prin fondurile de urgenţă vor fi preschimbate în titluri indexate cu rata de creştere economică a Greciei. În acest caz, emitentul de obligaţiune se angajează să răscumpere obligaţiunea, însă cuponul depinde de performanţa economică a acesteia. Acest tip de obligaţiuni sunt asemănate de economişti cu acţiunile vândute de o companie, a căror valoare creşte sau scade în funcţie de evoluţia acesteia.
Noii lideri greci au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate. Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene. Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012.
Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE.
Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu.
Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”.
În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordat Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut.
Din această sumă, guvernele din zona euro au de recuperat 195 de miliarde de euro, adică 62% din datoria Greciei. În schimb, creditorii privaţi deţin 17% din aceasta.
Se încarcă comentariile...
