Germania va interzice cetăţenilor turci să voteze într-un referendum pentru reintroducerea pedepsei cu moartea

Germania ar putea interzice cetăţenilor turci să voteze într-un posibil referendum pentru reintroducerea pedepsei cu moartea în Turcia, un anunţ ce vine pe fondul creşterii tensiunilor dintre cele două ţări, relatează cotidianul britanic The Independent.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a promis reintroducerea pedepsei capitale în timpul campaniei, încheiate cu succes, pentru aprobarea amendamentelor constituţionale de lărgire a puterilor asociate funcţiei de preşedinte.

„Este un fapt politic de neconceput ca noi să acceptăm un asemenea vot în Germania asupra unei măsuri ce contravine în mod clar constituţiei noastre şi a valorilor europene”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Steffen Seibert.

„Presupun că vom face uz de toate mijloacele legale pentru a preveni aşa ceva. Dacă un alt stat doreşte să organizeze alegeri sau alte voturi în consulatele sale din Germania, atunci acest lucru trebuie autorizat de statul german”, a completat acesta.

Liderul Partidului Social-Democrat şi principalul rival al cancelar-ei Angela Merkel la următoarele alegeri, Martin Schulz, susţine la rândul său acest demers.

„Nu putem permite un proces de votare în Germania asupra unui instrument ce contrazice valorile şi constituţia noastră”, a concluzionat acesta.

Turcia a abrogat pedeapsa cu moartea în anul 2004 în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, negocieri ce în ultimii ani au stagnat în principal datorită încălcărilor drepturilor omului semnalate în Turcia, şi care ar fi terminate efectiv prin aprobarea reintroducerii pedepsei capitale. Dl. Erdogan a declarat că ar aproba reintroducerea acesteia dacă parlamentul trimite o astfel de propunere sau este votată într-un referendum.

Ministrul de externe al Austriei a declarat la rândul său că şi ţara sa nu ar permite desfăşurarea unui asemenea vot pe teritoriul său.

Atât Germania cât şi Austria nu au permis organizarea de mitinguri electorale pro-Erdogan pe teritoriile lor în timpul campaniei pentru referendumul constituţional. Acest fapt a condus la o serie de tensiuni cu regimul de la Ankara, preşedintele Erdogan acuzând o serie de state europene de „practici naziste” în acest sens.

În rândul guvernelor europene există teama că, odată reintrodusă, pedeapsa cu moartea ar putea fi aplicată acuzaţiilor de terorism, de care au fost condamnaţi sute de cadre militare, birocraţi sau jurnalişti în urma loviturii de stat eşuate din iulie 2016.

În ciuda eforturilor oficialilor de la Ankara, majoritatea guvernelor şi statelor occidentale continuă să rămână sceptice cu privire la implicarea clericului Gulen în evenimentele din iulie 2016. Statele Unite, până acum, au refuzat extrădarea sa, iar majoritatea ţărilor europene au acceptat cererile de azi politic venite din partea membrilor acestei organizaţii.

Dna. Merkel, ce în alegerile din septembrie va încerca obţinerea celui de-al patrulea mandat, a  îndemnat statele europene să nu îndepărteze Turcia de Europa, în ciuda problemelor sale încălcare a drepturilor omului.

Conform datelor oficiale, în acest moment, există peste 7,700 de cetăţeni turci ce au aplicat pentru azil politic în Germania, dintre care peste 450 sunt foşti diplomaţi, judecători sau ofiţeri în armata turcă.