Germania, în impas. Negocierile pentru formarea unei coaliţii de guvernare au eşuat. Ce urmează

Germania, în impas. Negocierile pentru formarea unei coaliţii de guvernare au eşuat. Ce urmează

Angela Merkel Foto: EPA

Negocierile pentru formarea unei coaliţii de guvernare între CDU-CSU, Verzi şi liberali (FDP), singura variantă posibilă după ce social-democraţii au anunţat imediat după alegerile din septembrie că vor intra în opoziţie, au eşuat. În această situaţie fără precedent în Germania postbelică, preşedintele Steinmeier a chemat partidele la consultări în zilele următoare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Duminică seara, liderul liberal Christian Lindner a fost primul care a ieşit la rampă pentru a anunţa că negociatorii formaţiunilor politice implicate nu au reuşit să găsească „o bază de încredere“ pentru formarea aşa-numitei coaliţii Jamaica, botezată după culorile celor trei formaţiuni politice - negru (conservatorii lui Merkel), verde (ecologişti) şi galben (liberali).
 
După ce Lindner a afirmat că FDP-ul s-a ridicat de la masa negocierilor, el a şi explicat poziţia liberalilor: „este mai bine să nu guvernăm decât să guvernăm prost“.
 
Înaintea ultimei runde de discuţii de la Berlin, care a durat 12 ore, agenţiile internaţionale de presă relatau că negocierile păreau a fi blocate în special de problema spinoasă reprezentată de imigraţie.
 
Mai precis, partidele nu s-au putut pune de acord cu privire la plafonarea numărului de solicitanţi de azil şi nici cu privire la acordarea dreptului de reîntregire a familiei în Germania pentru toţi sau doar pentru o parte din refugiaţi. În timp ce creştin-socialii şi liberalii voiau să frâneze venirile în Germania, ecologiştii optau pentru o politică mult mai generoasă.
 
După eşecul negocierilor, Angela Merkel, aflată de 12 ani în fruntea Executivului de la Berlin, a declarat că regretă faptul că nu s-a putut găsi „o soluţie comună“.  Şefa conservatorilor a promis că va face „totul pentru ca ţara să fie bine condusă în cursul săptămânilor dificile care vor veni“, din poziţia de cancelar al guvernului în funcţie care gestionează problemele curente.
 
Trei scenarii posibile
 
În aceste condiţii, Angela Merkel are trei variante pentru a merge mai departe. Poate încerca să convingă Partidul Social-Democrat (SPD) să revină asupra deciziei de a merge în opoziţie şi să li se alăture conservatorilor într-un guvern de mare coaliţie, cum a existat şi în ultimii ani. Însă social-democraţii, nemulţumiţi de impactul acestei formule politice asupra formaţiunii lor, au afirmat încă o dată că refuză o astfel de variantă. Liderul SPD, Martin Schulz, care a vizat postul de cancelar, a fost chiar vehement în această privinţă. 
 
Merkel poate să-şi asume riscul de a conduce un guvern minoritar cu majorităţi schimbătoare, dar până în prezent, ea respins această opţiune, subliniind că îşi doreşte un guvern „stabil“. În acest timp, FDP-ul a afirmat că este dispus să susţină un guvern minoritar atunci când consideră că deciziile luate sunt bune, întrucât vrea să urmeze o politică constructivă.
 
A treia opţiune este cea a convocării unor noi alegeri la începutul lui 2018, însă preşedintele ţării este cel care ia o decizie în acest sens.
 
Iar Frank-Walter Steinmeier, care s-a întâlnit luni, la orele amiezii, cu Angela Merkel pentru a discuta despre criza politică fără precedent prin care trece Germania, nu pare dornic să declanşeze un astfel de proces. Steinmeier, care provine din rândul social-democraţilor, cei care preferă varianta anticipatelor în locul unei mari coaliţii, a chemat la consultări partidele implicate în negocieri, dar nu numai.
 
Preşedintele Germaniei, care are un rol mai mult onorific, le-a atras atenţia liderilor politici că şi-au asumat o responsabilitate majoră în momentul în care au decis să intre în cursa electorală, iar impasul în care a ajuns ţara trebuie depăşit. 
 
Potrivit unor sondaje de opinie citate de agenţia France-Presse, în eventualitatea unor alegeri anticipate, numai extrema-dreaptă (Alternativa pentru Germania) ar putea avea de câştigat câteva procente. Formaţiunea antiimigraţie a reuşit, la alegerile din 24 septembrie, să obţină circa 13% din voturi, devenind a treia forţă politică din Bundestag (Parlamentul Germaniei), un scor care a pus pe gânduri întreaga Europă. 
 
Totuşi, într-un interviu acordat ARD, interviu ce a fost difuzat în cursul serii de luni, Merkel nu a exclus varianta alegerilor anticipate, o variantă pe care o consideră mai bună decât cea a unui guvern minoritar, care, în opinia sa, nu ar aduce stabilitatea de care are nevoie Germania.
 
Angela Merkel riscă o ieşire din scenă fără glorie
 
În contextul în care negocierile pentru formarea unui guvern au eşuat, Angela Merkel se vede pusă într-o poziţie extrem de dificilă. 
 
Victoria de la alegerile legislative din septembrie nu a ajutat-o prea mult, fiind mai degrabă una amară, având în vedere că scorul obţinut de conservatori a fost cel mai slab începând din 1949, iar pe fondul politicii sale de deschidere faţă de refugiaţi extrema-dreaptă a reuşit să intre în Parlamentul federal, notează AFP.
 
„În afara Germaniei, continuă să fie privită cu admiraţie, în timp ce se îndreaptă spre al 13-lea an la cancelarie. Însă, în ţara ei, admiraţia a scăzut“, comenta săptămâna trecută influentul săptămânal „Der Spiegel“.
 
Iar cotidianul conservator „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ făcea referire la o „eroziune a puterii“ în cazul şefei Executivului de la Berlin, aleasă pentru prima dată în această funcţie în 2005.
 
Merkel, care a fost considerată un simbol al stabilităţii în Germania, fiind supranumită „Mutti“ („mămica“, în trad.), riscă să fie nevoită să facă un pas în spate, în cazul în care nu se va ajunge rapid la o soluţie. De altfel, mai mulţi comentatori şi politologi nu au ezitat să aducă în discuţie plecarea ei din fruntea executivului.  
citeste totul despre: