Germania şi Franţa vor legi europene pentru a avea acces la telecomunicaţiile criptate

Franţa şi Germania vor legi europene care să permită, în cadrul eforturilor antiteroriste, stocarea datelor despre persoanele care călătoresc în spaţiul UE şi obligarea operatorilor serviciilor de mesagerie să ofere acces, în baza unui mandat judiciar, la conţinutul conversaţiilor.

Miniştrii de interne francez şi german au cerut marţi Comisiei Europene să încadreze juridic reţelele de telecomunicaţii criptate, inclusiv aplicaţiile de mesagerie non-europene, vizând în special aplicaţia Telegram folosită de jihadişti, informează AFP.

 Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, s-a întâlnit la Paris cu omologul său german, Thomas de Maizière, pentru a discuta despre intensificarea acţiunilor de combatere a terorismului.

„Împreună cu ministrul de interne german Thomas de Maiziere propunem ca executivul UE, să studieze posibilitatea unui act legislativ care să uniformizeze drepturile şi obligaţiile tuturor operatorilor, indiferent dacă sediul juridic al acestora este sau nu în Europa“, a declarat ministrul francez Bernard Cazeneuve la finalul întrevederii cu omologul său german.

Un asemenea act juridic ar permite „impunerea de obligaţii operatorilor care s-ar dovedi necooperanţi, în special în ceea ce priveşte retragerea de conţinut ilicit sau descifrarea de mesaje în cadrul anchetelor judiciare“, a adăugat el.

Cei doi miniştri vizează în mod concret aplicaţia de mesagerie criptată Telegram, creată de ruşi şi cu mare priză în special în rândul jihadiştilor, pentru confidenţialitatea sa.

„Schimburile tot mai sistematice operate prin intermediul unor aplicaţii precum Telegram trebuie, în cadrul unor proceduri judiciare, să poată fi identificate şi utilizate ca elemente de probă de către serviciile de investigaţie şi magistraţi“, a adăugat Cazeneuve.

Totodată, ministrul a precizat că nu este vorba de a pune în discuţie codificarea care 'permite securizarea conversaţiilor'. 

Germania şi Franţa propun crearea unei baze de date despre persoanele care intră şi circulă în spaţiul Uniunii Europene. "Vrem ajungerea la un acord în acest sens până la sfârşitul anului", a declarat Thomas de Maizière, citat de site-ul Tagesschau.de.

"Vrem să ştim cine vine în Europa, dacă are dreptul să rămână şi când a plecat din Europa. În acest moment, nu ştim", a argumentat Thomas de Maiziere.

 Această bază electronică ar urma să stocheze date privind vizele, privind potenţiale atacuri teroriste în Spaţiul Schengen, informaţii despre refugiaţi şi despre pasagerii curselor aeriene. "Credem că, după decizia Marii Britanii de ieşire din UE, este important să stabilim clar că Europa oferă soluţii mai bune statelor membre decât măsurile aplicate de naţiuni în mod unilateral, iar acest lucru include şi siguranţa internă şi externă", a subliniat Thomas de Maiziere.

În plus, Parisul şi Berlinul propun intensificarea cooperării la nivel european în materie de schimb de informaţii şi crearea unui instrument legal pentru obligarea operatorilor serviciilor de mesagerie să ofere acces la conţinutul conversaţiilor în cadrul investigaţiilor antiteroriste.

Mulţi terorişti, inclusiv militanţii reţelei Stat Islamic, folosesc servicii criptate de mesagerie în locul site-urilor de socializare, pentru a evita interceptarea conversaţiilor. Bernard Cazeneuve a oferit drept exemplu al refuzului de cooperare cu autorităţile aplicaţia de mesagerie a companiei Telegram, argumentând că sunt necesare legi care să se aplice tuturor serviciilor online utilizate în spaţiul UE. Telegram, înfiinţată de omul de afaceri rus Pavel Durov în 2013, se prezintă, potrivit agenţiei Reuters, drept un serviciu de mesagerie ultrasecurizat, toate conversaţiile fiind criptate. Caracteristici similare are şi aplicaţia WhatsApp, a companiei Facebook Inc.