Germania anulează un contract militar cu Rusia

Berlinul a anunţat astăzi că retrage aprobările pentru exportarea unor echipamente militare Rusiei, din cauza acţiunilor acesteia în Ucraina, anexarea Crimeei şi controversele legate de doborârea zborului MH17. Mai exact, este vorba despre exportarea unor simulatoare de luptă care urmau să fie folosite pentru antrenarea a 30.000 de soldaţi ruşi în fiecare an.

Ministrul Economiei de la Berlin a confirmat luni că retragere aprobările pentru echiparea unei baze militare ruse din regiunea Volga, care ar urma să fie construită şi dată în folosinţă până la sfârşitul acestui an, transmite publicaţia „Suddeutsche Zeitung”, preluată de Deutsche Welle. 

„Pot confirma că, în contextul sancţiunilor impuse de UE asupra Rusiei, permisiunea de a exporta echipament pentru antrenament militar a fost revocată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei din Germania. 

Decizia de a revoca licenţa nu a reprezentat însă o surpriză pentru nimeni, notează jurnaliştii germani, dupp ce Sigmar Gabriel, ministrul german al Economiei, anunţase încă din martie, după ce Rusia a anexat Crimeea, că afacerea este suspendată pentru o reanalizare atentă. 

Click pe infografie pentru a mări

Valoarea contractului prin care producătorul german Rheinmetall urma să furnizeze ruşilor echipamentul se ridica la aproximativ 100 de milioane de euro. Afacerea a fost aprobată în urmă cu câţivaa ani de anteriorul cabinet al Angelei Merkel, format prin coaliţia dintre CDU şi liberalii din Partidul Democraţilor Liberi. 

De unde vine laşitatea Europei în faţa Rusiei

Dependenţa europenilor de petrolul şi gazele Rusiei împiedică, din start, orice plan ferm de a izola economia rusă. Niciunul dintre cele două blocuri nu s-ar putea descurca pe termen scurt în cazul în care europenii refuză să mai cumpere energie de la ruşi sau, dimpotrivă, ruşii ar sista exporturile către Europa. Pe scurt, 30% din gazele pe care le consumă europenii vin din Rusia, la fel şi 33% din ţiţei.

De cealaltă parte, ruşii câştigă peste 80 de miliarde de dolari doar din vânzarea de gaze către Europa – adică jumătate din veniturile totale ale Gazprom. Totodată, 80% din ţiţeiul exportat de ruşi a mers în Europa. În timp ce europenii se concentrează tot mai tare pe elaborarea unor planuri care, pe termen mediu şi lung, să reducă şi mai mult cota de piaţă a ruşilor în sectorul energetic european, în privinţa comerţului bilateral lucrurile sunt mult mai complicate, iar asta în primul rând pentru că europenii scot bani frumoşi din exporturile în Rusia. 

Rusia este al treilea partener comercial al UE, după China şi Statele Unite ale Americii. De cealaltă parte, pentru ruşi, UE ocupă primul loc în rândul partenerilor comerciali. Valoarea schimburilor totale între cele două blocuri a atins în 2013 valoare de 306,8 miliarde de euro, dintre care 108,4 miliarde reprezintă exporturile UE şi Rusia, în timp ce ruşii vând în valoare de 198,3 miliarde de euro în UE. 

Potrivit „Suddeutsche Zeitung”, baza de antrenament din Mulino, regiunea Volga, urma să aibă o capacitate anuală de instruire a 30.000 de soldaţi. 

Pe 24 iulie, la o săptămână de la tragedia aviatică din estul Ucrainei, unde un avion civil a fost doborât cel mai probabil de o rachetă sol-aer trasă dintr-o regiune controlată de proruşi, UE şi SUA au anunţat noi seturi de sancţiuni economice pentru Rusia. 

Cea mai dură măsură dintre acestea este cea care le interzice ceătăţenilor şi companiilor europene să cumpere obligaţiuni emise de băncile ruseşti - cele la care statul deţine o participaţie de cel puţin 50%. 

Sistemul bancar din Rusia este dominat de astfel de bănci controlate de stat. Anul trecut, băncile ruseşti au vândut obligaţiuni cu o valoare de până la 15,8 miliarde de euro în ţări din UE. 

„Practic, măsura înseacă că tuturor cetăţenilor şi entităţilor din UE li se interzice să investească în obligaţiuni, bonuri la termen sau orice alt instrument financiar similar cu o maturitate mai mare de 90 de zile emis de o instituţie financiară rusă controlată de stat, iar asta pe orice piaţă din lume”, arată documentul. 

Deşi s-a discutat pentru decretarea unei interdicţii similare, dar care să vizeze obligaţiunile guvernamentale şi titluril de stat emise de Rusia, UE nu va aplica deocamdată aceste sancţiuni, cel mai probabil de teamă că Moscova va răspunde cu aceeaşi măsură. 

Până acum, sancţiunile aplicate Rusiei sunt minore – restricţii de călătorie şi îngheţarea activelor mai multor apropiaţi ai lui preşedintelui Vladimir Putin. Însă posibilitatea aplicării unei noi serii de măsuri mult mai drastice, care să izoleze cu adevărat economia rusă, este cea care a speriat investitorii şi oamenii de afaceri – atât străini, cât şi ruşi. Aceştia au început să scoată masiv lichidităţi din Rusia, astfel că valoarea ieşirilor de capital înregistrate în primele trei luni ale anului a ajuns la 70 de miliarde de dolari, adică mai mult decât întregul an 2013. 

Economia rusă ar putea scădea în 2014

Cu o economie şi-aşa fragilă înainte de anexarea peninsulei, Kremlinul a fost nevoit acum să revizuiască în scădere prognoza de creştere economică pentru anul 2014 de la 2,5% la doar 0,6%. Acestă estimare rămâne valabilă doar dacă valoarea totală a ieşirilor de capital din Rusia nu depăşeşte 100 de miliarde de dolari pe întreg anul 2014, a anunţat Alexei Uliukaiev, ministrul rus al Economiei. De aceea, analiştii consideră prognoza de 0,6% peste măsură de optimistă. Dacă ieşirile de capital ajung însă la 150 de miliarde de dolari, atunci economia rusă va înregistra o scădere de 1,8%. 

Deja exclusă din grupul G8, care reuneşte principalele opt ţări industrializate ale lumii, Rusia se pregăteşte acum pentru o perioadă de izolare economică de câţiva ani. De aceea, preşedintele Vladimir Putin a anunţat recent că ţara ar trebui să-şi creeze propriul sistem de carduri de credit. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/sanc-iunile-economice-asupra-rusiei" target="_blank">View the story "Sancţiunile economice asupra Rusiei" on Storify</a>]