FOTO Germania: 9 noiembrie, de la cel mai mare pogrom asupra evreilor la reunificare
0Germania comemorează, sâmbătă şi duminică, „Noaptea de Cristal", când a avut loc pogromul evreilor organizat de regimul hitlerist, în urmă cu 75 de ani, care a revelat lumii violenţa antisemită a acestuia. Cu toate acestea, data are o semnificaţie aparte, întrucât pe 9 noiembrie 1989, a avut loc căderea Zidului Berlinului, prilejuind reunificarea germanilor.
În noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938 şi pe tot parcursul zilei următoare, magazinele deţinute de evrei au fost jefuite în toată ţara, sinagogile au fost incendiate, iar 30.000 de persoane au fost arestate apoi deportate. Aceste violenţe au provocat 90 de morţi în rândul evreilor germani.
Naziştii au atribuit această explozie bruscă de violenţă unei reacţii spontane faţă de moartea diplomatului Ernst vom Rath, după ce a fost împuşcat de Herschel Grynszpan, un student evreu în vârstă de 17 ani care voia să îşi răzbune familia expulzată din Germania.
Dar revotele au fost în realitate organizate de regimul hitlerist.
Sâmbăta trecută, într-un mesaj video săptămânal, postat pe site-ul său de Internet, cancelarul Angela Merkel a calificat aceste evenimente drept „cel mai urât moment al istoriei germane", chiar dacă Holocaustul care a urmat a fost "un eveniment şi mai dramatic".
Ea le-a cerut germanilor să „dea dovadă de curaj civic pentru a nu fi tolerată nicio formă de antisemitism".
Germania găzduieşte în prezent a treia comunitate evreiască din Europa, după Franţa şi Marea Britanie, cu 200.000 de persoane.
Evreii erau în număr de 560.000 în Germania la sosirea la putere a lui Hitler în 1933. Dar, în 1950, doar 15.000 mai trăiau în ţară. Comunitatea a cunoscut o nouă revenire, după căderea Zidului Berlinului, Germania oferind posibilitatea evreilor din ţările fostei URSS să se instaleze pe teritoriul său.
Într-un interviu publicat sâmbătă, preşedintele Consiliului central al evreilor din Germania, Dieter Baumann, şi-a exprimat dorinţa unei „participări sincere şi emoţionante" a concetăţenilor său, subliniind că aceste aniversări generează de multe ori o "reculegere ritualică".
Preşedintele german Joachim Gauck se va reculege sâmbătă după-amiază în faţa memorialului sinagogii Eberswalde, în apropiere de Berlin, arsă la 9 noiembrie 1938.
Duminică, ministrul de Interne, Hans-Peter Friedrich, va rosti un discurs într-o sinagogă din centrul Berlinului.
Mai multe zeci de magazine din capitala germană vor lipi pe vitrine, la acest sfârşit de săptămână, un film de plastic care creează impresia că sunt sparte, pentru a aminti de magazinele evreieşti jefuite de nazişti.
Municipalitatea le-a cerut locuitorilor să cureţe cele aproximativ 5.000 de pietre de pavaj aurite pe care sunt gravate numele evreilor şi data deportării lor şi care sunt inserate pe trotuarele berlineze în faţa fostelor lor case.
Duminică, în faţa Porţii Brandenburg, centrul turistic al Berlinului, va fi amplasată o instalaţie multimedia unde tinerii vor prezenta scurte filmuleţe împotriva rasismului şi antisemitismului. Martorii şi supravieţuitori ai acelei epoci vor fi, de asemenea, prezenţi.
Căderea Zidului
Ziua de 9 noiembrie marchează şi alte momente importante ale istoriei germane, de unde şi numele de „ziua destinului" (Schicksalstag). Aceasta marchează şi căderea Zidului Berlinului, în 1989.
Pe 9 noiembrie 1989, după ce oficialul est-german Günter Schabowski a declarat că punctele de frontieră sunt deschise, berlinezii din Est au luat cu asalt checkpointurile, dorind să treacă în Vest. Grănicerii au primit ordin să deschidă graniţele de tot şi o frenezie generală a cuprins fosta capitală a Germaniei. Zidul a fost escaladat de mii de oameni şi dărâmat bucată cu bucată.
Reunificarea oficială a Germaniei va avea loc pe 3 octombrie 1990, data care a devenit de atunci Ziua Naţională a ţării.