„Fratele cel mare“, cu ochii pe popoare

La şase decenii de când scriitorul britanic George Orwell vorbea despre statul totalitar care urmărea vigilent orice pas al cetăţenilor, scenariile ce păreau odată paranoice devin tot mai reale.

Recent, guvernul de la Budapesta, condus de conservatorul Viktor Orban, a adoptat o lege a securităţii naţionale care împuterniceşte oamenii-cheie ai guvernului de la Budapesta să-i spioneze pe cei cu funcţii publice importante. Conform textului de lege, „supravegheaţii” trebuie să fie de acord să fie urmăriţi prin cele mai dure metode (înregistrarea convorbirilor telefonice, microfoane în casă, citirea email-urilor etc.) timp de două luni în fiecare an. Însă cum nu ştiu care sunt acele două luni, ar putea trăi cu impresia că sunt mereu urmăriţi. La fel ca în romanul lui Orwell.

„În cazul în care Guvernul lui Viktor Orbán găseşte ceva ce nu e pe placul lui (şi nu există limită legală pentru aceste neplăceri), cei supravegheaţi pot fi concediaţi”, atrage atenţia Kim Lane Scheppele, profesor de Afaceri Publice şi Relaţii Internaţionale la Universitatea Princeton din SUA, într-un editorial publicat de „The New York Times”. Deşi oamenii din vârful ierarhiei guvernamentale sunt puşi la adăpost, legea loveşte direct în asistenţii şi în secretarii lor, în judecători şi procurori, în diplomaţi şi în ofiţeri militari, inclusiv în câteva birouri „independente“.

Cel mai scandalos aspect al noii legi este că emiterea unui ordin de supraveghere nu necesită ca persoana supravegheată să fie suspectată de ceva ilegal şi are nevoie doar de girul Ministerului Justiţiei de la Budapesta.

Şi partenerii de viaţă sunt supravegheaţi

Însă cum funcţionează această supraveghere consimţită? Toţi angajaţii, care doresc, bineînţeles, să-şi păstreze locul de muncă, trebuie să treacă testele de supraveghere, care sunt întreprinse după ce este semnat un acord. Dacă „ţintele” au parteneri de viaţă, chiar şi aceştia trebuie să semneze acordul. Dacă refuză să semneze, îşi pierd slujbele. Mai mult, oricine interacţionează cu „supravegheaţii” va fi înregistrat şi păstrat în documente.

Informaţiile, cărora li s-ar putea găsi o întrebuinţare ulterioară, sunt stocate timp de 20 de ani şi pot privi şi aspectele personale. De fapt, examinează fiecare detaliu al vieţii angajatului, cu accent pe comportamentul lor din afara serviciului, adică relaţiile personale, materiale sau veniturile lor. Guvernul ungar susţine că noua lege privind securitatea naţională protejează secretele de stat şi combate corupţia.

FBI îi spionează pe americani cu drone

Aflat la finalul mandatului, Robert Mueller, directorul Biroului Federal pentru Informaţii (FBI) al Statelor Unite, a recunoscut că agenţia foloseşte drone într-un mod „foarte, foarte minimal şi foarte rar” pe plan intern pentru colectarea de informaţii. Este pentru prima oară când un oficial al FBI recunoaşte că sunt folosite drone şi în interiorul Statelor Unite.

Operaţiunile de până acum s-au desfăşurat prin intermediul Biroului Antidrog şi al Biroului pentru Alcool, Tutun, Arme de Foc şi Explozibili, care au folosit aparate de zbor fără pilot în anchete.

Declaraţiile lui Mueller, făcute în cadrul unei audieri a Congresului american, se înscriu în acelaşi registru cu ale celorlalţi oficiali din administraţia Obama, în frunte cu preşedintele american, care au apărat vehement programul prin care NSA a ascultat telefoanele şi a monitorizat e-mail-urile a milioane de americani timp de cel puţin şapte ani.

Potrivit Electronic Privacy Information Center, dronele sunt capabile să scaneze activitatea din spatele ferestelor, pot vedea prin „bariere solide”, precum garduri, copaci şi chiar pereţi. Forţele de ordine susţin că dronele pot fi folosite pentru a îmbunătăţi eficienţa poliţiei, fiind capabile să prindă infractori şi să efectueze operaţiuni de căutare în zone greu accesibile oamenilor.

Totuşi, apărătorii dreptului la intimidate din SUA condamnă folosirea dronelor, afirmând că libertăţile cetăţenilor sunt periclitate. „Chiar dacă dronele au scopuri justificabile, precum misiunile de salvare sau monitorizarea incendiilor, ele reprezintă o ameninţare la adresa libertăţilor noastre”, a declarat pentru Xinhua Malou Innocent, analist la Cato Institute.

Spionajul britanic, „mai rău” decât cel american

Potrivit cotidianului britanic „The Guardian”, Government Communications Headquarters (GCHQ), agenţia britanică de spionaj, a accesat, în mod secret, reţeaua de fibră optică prin care sunt realizate apelurile telefonice şi traficul pe Internet şi a stocat toate informaţiile private obţinute. În documentul prezentat de publicaţie se vorbeşte despre un program secret de spionaj britanic numit „Tempora”, care funcţionează de cel puţin un an şi jumătate.

Potrivit dezvăluirilor făcute de Edward Snowden, fostul angajat al CIA care a dat în vileag monitorizarea conversaţiilor telefonice şi electronice întreprinsă de serviciile secrete americane, GCHQ are posibilitatea de a accesa cablurile de fibră optică prin care circulă mare parte din traficul mondial de telecomunicaţii şi stochează datele timp de cel puţin 30 de zile, pentru a le analiza. Datele stocate includ conversaţii telefonice, e-mail-uri, activitatea pe Facebok, precum şi istoricul de navigare pe Internet a fiecărui internaut.

Informaţiile obţinute de GCHQ sunt împărtăşite cu Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA), instituţie aflată în centrul unui scandal care a revoltat o lume întreagă. „Marea Britanie joacă un rol major în această afacere (n.r. – a monitorizării conversaţiilor şi corespondenţei electronice). GCHQ este mai rău decât omologul său american”, a afirmat Edward Snowden pentru „The Guardian”.

Ieri, cotidianul „South China Morning Post”, citându-l pe Snowden, a dezvăluit că NSA a atacat cibernetic serverele chineze şi a accesat milioanele de mesaje text (SMS) trimise de clienţii  companiilor de telefonie mobilă din China.

Liber la filaj în Noua Zeelandă

Guvernul neozeelandez vrea să grăbească promulgarea unor noi legi care să ofere serviciului de informaţii externe puteri sporite pentru a spiona cetăţenii, în condiţiile în care actuala legislaţie interzice interceptarea conversaţiilor de orice tip. Prerogativele serviciilor secrete vor viza nu numai „siguranţa naţională”, ci şi „relaţiile internaţionale şi bunăstarea economică a Noii Zeelande”. Potrivit noii legi, agenţii de informaţii vor putea monitoriza forumurile de pe Internet şi e-mail-urile.

„Cârtiţa“ CIA, în ţările calde

Edward Snowden, fostul angajat CIA aflat la originea scandalului de spionaj din Statele Unite, a părăsit ieri, după aproape cinci săptămâni, Hong Kong-ul, locul unde s-a refugiat înainte ca ziarul „The Guardian” să publice documentele secrete despre programele americane de monitorizare a comunicaţiilor. Potrivit WikiLeaks, Snowden a fost însoţit la Moscova, unde a aterizat ieri-seară, de diplomaţi şi consilieri juridici. Imediat ce a ajuns pe pista aeroportului Şeremetievo, americanul, inculpat sâmbătă pentru spionaj, s-a „evaporat”, nefiind văzut să coboare din avion odată cu ceilalţi pasageri. Potrivit unor martori citaţi de agenţia France Presse, o maşină a fost parcată pe pistă, lângă avion, ceea ce ar putea indica faptul că Snowden ar fi părăsit aeroportul în acest fel.

Potrivit presei moscovite, numele lui Snowden figurează printre cele ale pasagerilor unui zbor care decolează astăzi cu destinaţia Havana. Apoi, el va zbura spre o altă ţară latino-americană, cel mai probabil Ecuador, deşi iniţial se ştia că destinaţia finală e Venezuela.