Comisia Europeană avertizează Franţa: Parisul a fost de acord cu integrarea romilor în ţările de rezidenţă, nu doar în cele de origine
0
Franţa s-a angajat să participe la crearea unei strategii europene privind integrarea romilor nu doar în ţările de origine, ci şi în cele de rezidenţă, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olivier Bailly, în replică la declaraţiile unui oficial francez.
Comisia Europeană reaminteşte că Franţa dar şi la alte state membre ale UE "au fost de acord cu crearea unei strategii europene privind integrarea romilor, integrare în ţările în care rezidează, nu doar în ţările de origine", a precizat, în cadrul unui briefing, Olivier Bailly, după ce ministrul francez de Interne, Manuel Valls, a declarat că romii au "vocaţia" de a se întoarce în România şi Bulgaria.
"Libera circulaţie a cetăţenilor europeni şi libertatea de a avea rezidenţa într-un alt stat UE sunt drepturi fundamentale ale cetăţenilor europeni, fie că sunt români, bulgari sau francezi", a spus Bailly, adăugând că CE nu are posibilitatea de a judeca "dorinţa şi capacitatea de integrare a romilor".
"E un drept pe care fiecare cetăţean îl are şi care trebuie respectat", a punctat Bailly.
Răspunzând unei întrebări, oficialul european a precizat că Legislativul de la Bruxelles poate interveni, în cazul în care aceste drepturi nu sunt respectate, dar "competenţele Comisiei sunt limitate" în domeniul social.
Întrebat de legătura care se face între aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii, Olivier Bailly a precizat că există "o confuzie voluntară sau involuntară privind principiile europene de bază".
"În interiorul libertăţii de mişcare, statele membre au dezvoltat în anii '80 Schengen, un spaţiu cu reguli proprii privind controlul frontierelor externe, dar cu suprimarea controlului în interiorul acestui spaţiu. Repet, România şi Bulgaria nu fac parte din spaţiul Schengen în lipsa unei decizii unanime a statelor membre şi este responsabilitatea lor de a-şi da acordul pentru aderarea acestor ţări", a subliniat Bailly, reamintind faptul că CE consideră că România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice.
"Comisia Europeană şi-a făcut cunoscută poziţia foarte clar în această privinţă. Din punct de vedere tehnic, cele două ţări sunt pregătite să adere la spaţiul Schengen, îndeplinesc condiţiile cerute, dar statele membre trebuie să decidă aderarea", a spus purtătorul de cuvânt.
Manuel Valls a repetat miercuri pentru RMC şi BFMTV declaraţia de marţi potrivit căreia "romii au vocaţia să rămână în ţara lor şi să se integreze", apreciind că nu e "nimic de corectat" la aceste afirmaţii care au produs o polemică în contextul apropierii alegerilor municipale.
Ministrul francez de Interne a mai declarat, răspunzând unei întrebări despre cererea liderului UMP (opoziţie) adresată Guvernului francez să se opună extinderii Spaţiului Schengen la Bulgaria şi România, că "în cazul în care nu sunt întrunite condiţiile, nu o putem face".
"În prezent, nu, nu putem", a răspuns Valls, citat de RMC. "Responsabilitatea acestor ţări este să-şi asigure securitatea frontierelor", a continuat ministrul, adăugând că Uniunea Europeană (UE) "recunoaşte că aceste ţări nu sunt pregătite" în acest sens.
"Vom vedea mai târziu, deoarece avem o singură dorinţă, ca România să poată recupera această întârziere. Ea a depus eforturi", a adăugat ministrul francez.
"Există reguli. Primim străini, muncitori, studenţi, refugiaţi sirieni. Dar cei care nu respectă dreptul de sejur, indiferent că sunt europeni sau din altă ţară, au vocaţia să părăsească teritoriul", a spus Valls, subliniind că "trebuie desfiinţate toate taberele, atunci când există o decizie a justiţiei şi o situaţie sanitară sau de securitate de nesuportat. Ulterior, procedăm la conducerea la frontieră, nu există alte soluţii. Dacă afişăm fermitate şi odată cu terminarea (acordării) ajutorului de repatriere".
"Nu suntem aici să găzduim aceste populaţii. Aceste populaţii trebuie tratate cu umanitate", a mai afirmat Valls, adăugând imediat că "noi nu avem vocaţia să primim toată mizeria lumii (...), cum spunea Michel Rocard", un fost premier (1988-1991) al lui Mitterrand.
Ministrul de Interne a mai declarat că s-au încercat "programe de inserţie, cu locuinţe", dar că aceste familii "vor să rămână împreună în tabere", iar "uneori există mafii care deţin controlul asupra lor", subliniind că, astfel, acestea "au vocaţia să se întoarcă în România şi Bulgaria".
În ceea ce priveşte inserţia, el a afirmat că "există proiecte conduse de oraşe, în legătură cu România, pentru a facilita inserţia", dar acestea privesc "câteva zeci de familii care se pot integra perfect, însă este (vorba doar despre) o minoritate", subliniind că "romii au vocaţia să rămână în ţara lor şi să se integreze. Romii sunt pregătiţi să se întoarcă în România dacă au condiţii bune de inserţie".
Amnesty International cere interzicerea prin lege a evacuărilor forţate ale romilor în Franţa
Guvernul francez nu a reuşit să întrerupă cercul vicios al evacuărilor forţate ale romilor, care au atins în prezent un nivel-record, afirmă Amnesty International (AI) într-un raport dat publicităţii miercuri, îndemnând la interzicerea prin lege a acestei practici.
Peste 10.000 de romi au fost evacuaţi din aşezări improvizate în prima jumătate a lui 2013, se arată în acest comunicat postat pe site-ul ONG-ului.
"Franţa nu are prevederi în vederea unei protecţii eficiente împotriva evacuărilor forţate", denunţă John Dalhuisen, directorul Programelor pentru Europa şi Asia centrală, citat în comunicat. El subliniază că, "în cele mai multe cazuri, acestea (evacuările) sunt efectuate într-o atmosferă ostilă, fără să fie propuse locuinţe alternative", adăugând că "romii sunt condamnaţi la o viaţă de insecuritate constantă şi sunt obligaţi să rătăcească de la o tabără la alta".
"Evacuările forţate trebuie să fie interzise prin lege", îndeamnă directorul AI.
În Franţa trăiesc aproximativ 20.000 de romi, care au imigrat în cea mai mare parte din România, Bulgaria şi fosta Iugoslavie, apreciază AI în comunicat, adăugând că aceştia "fug de sărăcia cronică şi discriminarea la care sunt supuşi în ţările lor".
ONG-ul aminteşte promisiunea pe care preşedintele francez Francois Hollande a făcut-o după ce a ajuns la putere în 2012, şi anume de a schimba "tonul şi politica" privind romii, dar observând că "pe teren s-au schimbat puţine" de atunci şi până în prezent.
De asemenea, în august 2012, Guvernul francez a emis un ghid care cuprinde paşii de urmat înainte şi în timpul evacuărilor şi a creat o Comisie interministerială de coordonare a politicilor în domeniu, mai aminteşte organizaţia.
Aceste "noi măsuri nu vizează oprirea evacuărilor şi nu respectă standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului", denunţă John Dalhuisen, citat în comunicat. "Ghidurile sunt discreţionare şi sunt aplicate în mod inconsecvent", reproşează el, adăugând că respectiva "Comisie interministerială nu are greutate politică". "În pofida bunelor intenţii, eforturile sale sunt subminate continuu de tendinţa de ansamblu de evacuare cu orice preţ", afirmă el.
Potrivit AI, evacuările forţate continuă într-un "ritm alarmant" în Franţa. Un sfert dintre romi trăiesc în regiunile Lille şi Lyon, se arată în comunicat, care precizează că raportul "Condamnaţi la a rătăci: evacuări forţate ale romilor în Franţa" evaluează situaţia după un an de la publicarea ghidurilor interministeriale.
La începutul acestei veri, o delegaţie AI a vizitat cea mai mare tabără de romi din Lille, în care trăiau aproximativ 800 de romi. Până la 18 septembrie, toţi au fost evacuaţi, iar autorităţile locale au promis locuinţe alternative pentru mai puţin de 12 familii, dintre care numai trei le-au primit, se arată în document. "Vasta majoritate a romilor evacuaţi s-au mutat în aşezări improvizate în municipalităţile vecine", se precizează în comunicat.
AI citează cazul Adelei, în vârstă de 26 de ani, mamă a patru copii, care a fost evacuată cu forţa de 15 ori în cei zece ani de când trăieşte în Franţa. "Dacă nu există locuinţe alternative, dacă ei nu pot face nimic să ne ajute, atunci de ce nu ne lasă să stăm aici? Nu avem unde să mergem altundeva, nu putem să dormim pe străzi ca persoanele fără adăpost", le-a spus ea delegaţilor AI, citată în comunicat.
Amnesty International îndeamnă la amendarea ghidurilor interministeriale în vederea unei consultări adecvate, îndeamnă la o informare adecvată a comunităţilor de romi cu privire la evacuări, într-o perioadă rezonabilă, la acordarea de locuinţe alternative pentru ca aceştia să nu fie transformaţi în persoane fără adăpost şi la interzicerea evacuării prin lege.
"Romii continuă să fie scoşi afară din locuinţele lor fără să fie consultaţi şi informaţi în mod adecvat. Deseori nu au altă opţiune decât să caute să se adăpostească în aşezări improvizate în altă parte", conchide Dalhuisen, care îndeamnă "Guvernul francez să îşi respectă angajamentele internaţionale şi să implementeze măsuri de protecţie eficiente împotriva practicii evacuărilor forţate".
Se încarcă comentariile...
