Alegeri regionale în Franţa. Extrema dreaptă franceză, „în derută într-un scrutin-cheie“
0
Francezii au votat, duminică, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor regionale. Campania electorală s-a încheiat vineri pe un fond de tensiuni, polemici şi declaraţii de o mare gravitate. Frontul Naţional (FN, extrema dreaptă) se clasează abia pe a treia poziţie în urma turului doi al alegerIlor regionale de duminică, potrivit unor exit-polluri citate de BBC News online.
UPDATE 22.02 Primele rezultate sugerează că partidul lui Marine Le Pen nu a reuşit să obţină vreo victorie în vreo regiune, în pofida faptului că s-a clasat primul în şase din cele 13 regiuni franceze în urma primului tur, în urmă cu o săptămână.
Sondajele sugerează că Partidul Les Républicains (LR, dreapta, în opoziţie) al fostului preşedinte francez Nicolas Sarkozy s-ar clasa înaintea Partidului Socialist (PS, stânga, la putere).
Conducătoarea FN Marine Le Pen şi nepoata sa au candidat amândouă.
Însă potrivit unor proiecţii, niciuna dintre ele nu a fost aleasă, în pofida faptului că ambele au obţinut peste 40% din voturile exprimate în primul tur.
După anunţarea rezultatelor primului tur, PS şi-a retras candidaţii în regiunea Nord-Pas-de-Calais-Picardie (nord), unde a rămas în cursă Le Pen, dar şi în Provence-Alpes-Cote d'Azur (sud), unde a rămas în cursă Marion Marechal-Le Pen, cu scopul de a consolida votul împotriva FN.
Sursă : Visactu, conform exit-pollului Ipsos. Cu roşu sunt trecute rezultatele Partidului Socialist, cu albastru cele ale Les Republicains, şi cu gri cele înregistrate de Frontul Naţional
Un exit-poll sugera că Le Pen ar obţine 42% din voturile exprimate, iar forţele de centru-dreapta 57,5%.
Xavier Bertrand, care conducea în regiunea nordică în care a candidat Le Pen, a salutat "o victorie a partidelor politice".
"Este o victorie pentru nord, este o victorie pentru bărbaţiii şi femeile din Nord-Pas-de-Calais-Picardie", a declarat el.
Însă premierul socialist Manuel Valls era mai puţin optimist. El a avertizat că "pericolul extremei drepte nu a dispărut nici pe departe".
Turul doi al alegerilor regionale din Franţa se desfăşoară tot sub spectrul atentatelor de pe 13 noiembrie. Prea puţin s-a vorbit în campania electorală de problemele economice şi sociale, prea puţin despre programele candidaţilor.
Premierul Manuel Valls a avertizat vineri, cu două zile înainte de turul doi al alegerilor regionale, că o victorie a Frontului Naţional (FN, extremă dreapta) în acest scrutin ar putea conduce la un „război civil“.
În Franţa, Frontul Naţional a obţinut în primul tur al alegerilor regionale un scor cumulat de 28% la nivel naţional şi în jur de 40% în nord şi sud, sperând să câştige în turul secund din 13 decembrie mai multe dintre cele 13 regiuni. FN este dat ca perdant de mai multe sondaje de opinie în Nord-Pas-de-Calais şi Provence-Alpes-Côte d'Azur.
„Ne afăm într-un moment istoric, deoarece, în fond, ţara noastră are două opţiuni: există o opţiune a extremei drepte care, în fond, promovează disensiunea, iar această disensiune poate conduce la război civil. Există şi altă viziune, cea a Republicii şi valorilor, care este unitatea“, a declarat Valls pentru postul France Inter.
„Nu ignor dificultăţile cu care se confruntă compatrioţi mei (...), cunosc suferinţa multora dintre compatrioţii noştri, dar nu doar vorbind despre aceste suferinţe putem avansa, exploatându-le, ci oferind răspunsuri“, a continuat el.
„Trebuie să oferim aceste răspunsuri nu luni, ci până duminică, în regiunile în care stânga poate învinge“, a subliniat şeful Guvernului.
„Există nouă regiuni din 12 în Hexagon, patru regiuni peste mări, plus Corsica, în care stânga este unită şi poate învinge. Nu vorbim suficient despre acest lucru“, a apreciat Valls.
Prim-ministrul francez şi-a asumat rolul de veritabil şef şi strateg în lupta împotriva Frontului Naţional. De partea sa, Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional, a replicat: „Îi reamintesc primului ministru că războiul care ameninţă Franţa este cel al islamiştilor fundamentalişti hrăniţi cu laxismul şi comunitarismul Partidului Socialist“.
Potrivit ultimilor sondaje, elanul electoral al Frontului Naţional pare să-şi fi pierdut din intensitate înaintea celui de-al doilea tur de scrutin. La primul tur de scrutin extrema dreaptă a ieşit pe primul loc în trei regiuni importante. Dar în prezent candidaţii Frontului Naţional, printre care însăşi Marine Le Pen, apar, cel puţin în lumina sondajelor, ca fiind devansaţi de candidaţii dreptei susţinuţi şi de socialişti.
S-ar putea deci ca, încă o dată, să asistăm duminică la un scenariu deja rodat în Franţa: şi anume la o mobilizare republicană de ultim moment care să bareze calea extremei drepte spre decizia politică, notează RFI. Ceea ce nu înseamnă că Franţa nu iese traumatizată din aceste noi alegeri.
Ivan Rioufol scrie în „Le Figaro“ că „a critica Frontul Naţional este tot atît de inutil ca atunci când acuzi un termometru întrucât indică existenţa febrei", spune analistul francez. Din punctul său de vedere, partidele politice tradiţionale şi-au pierdut credibilitatea întrucît stau închise de aproape patru decenii într-un fel de „cetate interzisă“, fiind de fapt rupte de realitate.
Acuze de la PE pentru Marine Le Pen
Preşedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a invitat-o pe preşedinta Frontului Naţional, Marine Le Pen, să dea explicaţii asupra voturilor electronice frauduloase efectuate în timp ce ea nu era în sediul PE în octombrie, au declarat joi surse parlamentare.
„Martin Schulz a invitat-o pe Marine Le Pen la o întrevedere pentru a clarifica situaţia“', a indicat pentru AFP Armin Machmer, purtător de cuvânt al preşedintelui Parlamentului.„Există contradicţii şi divergenţe în mai multe mărturii“, a explicat el.
Ancheta deschisă ar putea duce, eventual, la sancţiuni după semnalarea la sfârşitul lunii octombrie a neregulilor în votul electronic al eurodeputatei frontiste.
Eurodeputatul olandez Marcel De Graaff, copreşedinte al grupului Europa naţiunilor şi libertăţilor condus de Marine Le Pen, recunoscuse că a votat câteva minute în 28 octombrie în locul acesteia, utilizând cardul ei de vot electronic, în timp ce Le Pen absenta de la lucrările PE pentru a se duce la o reuniune electorală în Franţa.
De Graaff, vecinul său în hemiciclu la Strasbourg, a comis această „stângăcie“ din„curtoazie“ şi „spirit cavaleresc“, dar „fără antorizaţia mea“, pledase preşedinta Frontului Naţional. „Am plecat lăsându-mi cardul de vot, aşa cum fac zeci de deputaţi“, s-a justificat Marine Le Pen.
Regulamentul Parlamentului European interzice deputaţilor să voteze în locul unui coleg. Votările, când nu se fac prin ridicarea mâinii, se efectuează cu ajutorul unui card electronic nominal pe care fiecare deputat trebuie să-l introducă într-un aparat aflat în faţa lui.
Dar, potrivit unei surse parlamentare, „există suspiciuni serioase asupra faptului că şi un alt vecin al lui Marine Le Pen, Nicolas Bay, membru al FN, ar fi votat de asemenea în locul acesteia“, utilizându-i cardul.
De Graaff şi-a recunoscut faptele, dar „Bay neagă, deşi cinci deputaţi au depus mărturie că l-au văzut“ votând în locul preşedintei partidului său, a precizat o altă sursă parlamentară.
Voturile electronice ale Marinei Le Pen ar fi fost înregistrate nu doar în timpul absenţei sale din PE, ci şi „în timp ce ea era în hemiciclu, dar nu la locul ei“, potrivit aceleiaşi surse.Suspiciunea asupra anumitor voturi ale preşedintei FN venise în octombrie de la o eurodeputată conservatoare suedeză.
Responsabilii pentru astfel de nereguli sunt pasibili de sancţiuni care pot merge de la retragerea unuia sau mai multor mandate exercitate în Parlament până la o excludere temporară.
FN, aproape de o premieră europeană
Ziarul Le Monde scrie că dacă Frontul Naţional va izbuti să câştige fie şi o singură regiune, în al doilea tur al alegerilor, se va înregistra o premieră la nivelul Uniunii Europene.
Niciodată vreun partid de extremă dreapta din Europa nu a reuşit să obţină de unul singur majoritatea absolută, nici la nivel national, nici regional.
Nici chiar Jörg Haider nu a avut vreodată majoritatea în regiunea sa, Carinthia. El a obţinut cel mult 42% din voturi în 1999. Şi intrarea sa în guvernul federal, care a suscitat dezaprobarea restului Europei, a avut loc în cadrul unei coaliţii.
În Italia, Liga Nordului guvernează Veneto şi Lombardia, regiuni unde câteodată reueşte să depăşească 30% din voturi. Dar, pentru a guverna, Liga Nordului are nevoie de un acord cu dreapta tradiţională.
În Finlanda, Partidul Adevăraţilor Finlandezi şi-a făcut intrarea în guvern, dar tot într-o coaliţie, alături de centrişti şi conservatori. Partidul a trebuit să-şi abandoneze retorica anti-imigraţie şi anti-euro , iar popularitatea sa e în cotinuă scădere.
În Danemarca, Partidul Poporului, care a obţinut un scor istoric de 21% la alegerile legislative din iunie, este ţinut în afara puterii.În Belgia, partidul flamand Vlaams Belang este înconjurat de un cordon sanitar stabilit de partidele democratice, încă de la începutul anilor 1990. Iar acest cordon nu a cedat niciodată, nici măcar în bastionul partidului populist, la Anvers.
În Olanda, liberalii şi creştin-democraţii au trăit, la sfârşitul anilor 2000, experienţa dureroasă a unei coaliţii minoritare susţinută din exterior de Partidul Libertăţii a lui Geert Wilders. Însă nicio formaţiune nu mai vrea să repete acum experienţa, chiar dacă Geert Wilders s-a cocoţat în fruntea sondejalor.
Angela Merkel, acuzată că a întărit Frontul Naţional în Franţa
Vicecancelarul german, social-democratul Sigmar Gabriel, a acuzat vineri politica de austeritate impusă în Europa de şefa guvernului de la Berlin, Angela Merkel, că a întărit partidul de extremă dreapta francez Frontul Naţional, plasat pe primul loc în alegerile regionale de duminică, cu un scor cumulat de 28%, transmite AFP.
„Am avertizat-o pe Angela Merkel în legătură cu faptul că vrea să dicteze această politică de austeritate Franţei“, a declarat Sigmar Gabriel, care deţine şi portofoliul economiei, într-un discurs rostit la congresul Partidului Social-Democrat (SPD, aliat la guvernare cu Uniunea Creştin-Democrată), ce are loc de joi până sâmbătă la Berlin.
Dacă creştin-democraţii ar fi fost mai receptivi, „atunci preşedinţa Frontului Naţional Marine Le Pen nu ar fi ajuns atât de departe“ , a estimat liderul social-democrat, care a fost reales pentru al patrulea mandate în fruntea social-democraţilor germane.
„Nimic nu ne va costa mai mult (...) decât o victorie a Frontului Naţional în Franţa“, a insistat el, atrăgând atenţia asupra „populiştilor de dreapta“ aflaţi în ascensiune în multe ţări europene, precum Ungaria, Polonia, Finlanda, Suedia sau chiar Germania, prin partidul eurofob şi anti-refugiaţi AfD (Alternative für Deutschland), creditat în prezent cu peste 10% din intenţiile de vot.
Frontul Naţional face campanie în Franţa cu sloganul „naţional şi social“, a subliniat Gabriel, insistând asupra celor două cuvinte ce fac trimitere la o perioadă nefastă din istoria Germaniei.
În Franţa, Frontul Naţional a obţinut duminică, în primul tur al alegerilor regionale, un scor cumulat de 28% la nivel naţional şi în jur de 40% în nord şi sud, sperând să câştige în turul secund din 13 decembrie mai multe din cele 13 regiuni.
Se încarcă comentariile...
