FOTO Cerşetorii români fac proteste antidiscriminare în Norvegia

FOTO Cerşetorii români fac proteste antidiscriminare în Norvegia

Site-urile de ştiri din Norvegia nu mai contenesc cu articolele despre ţiganii români.

Sunt cu miile în Oslo şi, în cel mai bun caz, se ocupă cu cerşitul. Se simt discriminaţi pentru că Primăria din capitala Norvegiei nu le oferă cazare. Spun că ar fi în stare chiar să plătească chiria din ce câştigă cerşind. Chestiunea ţiganilor din România e prezentă aproape zilnic în presa din Norvegia.

Totul a început luna trecută cu un reportaj emoţionant în cel mai mare ziar din Norvegia, „Aftenposten”. Reporterul Robert Veiåker a scris povestea de groază a unei ierni petrecute de ţiganii români sub podul Sinsen, în nordul oraşului Oslo.

Norvegienii au fost sensibilizaţi de această crudă realitate de lângă ei: oameni care au dormit toată iarnă sub un pod, la minus 20 de grade. „E mai bine sub podurile din Norvegia decât în România?”, a fost una dintre întrebările reporterului. Ţiganii au spus un „Da” hotărât şi norvegienii s-au întrebat cu groază oare ce fel de ţară este, atunci, România.

Ţiganii români au devenit vedete în presa norvegiană. Ziariştii le-au plâns pe umăr. Titluri adunate de pe site-uri norvegiene: „O viaţă dură ca piatra” sau „Tot ce vrem e un loc unde să dormim” sau „Tristul caz al lăutarilor români cărora poliţiştii le-au confiscat instrumentele” (n.r. - „trist” e unul dintre puţinele cuvinte care se scriu la fel şi au aceeaşi însemnătate şi în română, şi în norvegiană).

 

„Norvegia nu poate fi o ţară de refugiu pentru grupuri criminale. Ar trebui să fie toleranţă zero faţă de un astfel de turism în Norvegia” - este unul dintre comentariile cititorilor norvegieni la articolele despre ţiganii români.

Ţiganii au prins curaj. Cu acest ascendent moral au început să ocupe clădiri părăsite şi să doarmă în ele. Câte 200-300 de oameni la un loc. Săptămâna trecută, una dintre clădirile ocupate de ţiganii români a fost pusă pe lista demolărilor pentru a face loc unei noi linii de cale ferată. Ţiganii români au fost evacuaţi de poliţie şi au strigat „Discriminare! Drepturile omului!”.

Norvegia, paradisul milogilor

Mihai Negrea este omul de legătură dintre ţigani şi asociaţiile umanitare din Oslo. Tot el ia cuvântul pentru ţigani când apare poliţia. Spune că, acum, capitala Norvegiei s-a mai golit de cerşetori români, pentru că mulţi au plecat să petreacă Paştele acasă. „Dar, după Paşte, vor fi peste 3.000 prin Oslo”.

De ce acest exod spre Oslo? Negrea spune că „este singura ţară unde se mai poate câştiga ceva din cerşit după ce a venit criza financiară. Cam atunci au început să vină. Italia şi Spania sunt în colaps. În Germania e mai greu. Norvegia e singura ţară unde se poate veni fără niciun ban în buzunar. Ţiganii români au aici asociaţia «Folk er Folk» (n.r. – Oameni pentru oameni), care militează pentru drepturile lor. Apoi mai e asociaţia «Armata Salvării» unde poţi face duş şi îţi oferă haine. Şi mai este «Evanghelist Centre», unde se dă mâncare gratis marţea şi joia, dar se poate lua şi la pachet pentru alte zile”.

În aceste condiţii, singura problemă a ţiganilor români din Oslo este un acoperiş deasupra capului. Ultima găselniţă: vor să facă o chetă mare, să strângă lunar 200.000 de coroane (25.000 de euro) şi să închirieze o clădire mare unde să poată locui 200-300 de oameni.

Una din imaginile prezentate de "Aftenposten" cu ţiganii români dormind printre stânci, sub un pod, în plină iarnă norvegiană. FOTO: Aftenposten

Poate 10% din ţiganii români din Oslo fac ilegalităţi. Restul sunt oameni amărâţi.

Mihai Negrea

reprezentantul ţiganilor români din Oslo

Pavel Popescu este un tânăr de 25 de ani din Timişoara, care trăieşte şi lucrează de trei ani în Oslo. În fiecare dimineaţă, în metrou, în drum spre serviciu, aude conversaţiile ţiganilor români care se laudă nestingheriţi despre ce au mai reuşit să fure din buzunarele naivilor norvegieni. Săptămâna trecută a fost martor la protestele ţiganilor români în faţa Primăriei din Oslo şi a Parlamentului norvegian. „Strigau că sunt discriminaţi. Vor să dea 25.000 de euro lunar pe chirie dar, în acelaşi timp, strigau să le dea statul norvegian câte 26.000 de euro şi atunci vor pleca din Norvegia, nu vor mai cerşi. Mi s-a părut ciudat că presa norvegiană nu a relatat şi asta. Ţiganii noştri spun că sunt cetăţeni europeni, că sunt discriminaţi, că nu li se oferă cazare, dar, problema e de unde fac ei rost de 25.000 de euro în fiecare lună”, se întreabă Pavel Popescu.

Mihai Negrea, reprezentantul ţiganilor din Oslo, spune că efortul financiar n-ar fi o mare povară pentru cerşetori. „Ei câştigă câte 150 de coroane pe zi. Pot să rupă din astea 150 de coroane 30, ca să facă cheta asta. Dar Primăria nu-i ajută deloc, nu-i lasă să închirieze. E foarte greu. Dacă nu ai unde să dormi, nu poţi merge la un interviu să te angajezi, şi tot aşa.”

Dar vine vara...

Ar fi o premieră pentru Primăria din Oslo să închirieze o clădire, oricât de mare ar fi ea, unui grup de câteva sute de persoane. Un grup care poate creşte cu alte câteva sute de la o zi la alta. Autorităţile au explicat că nu pot face asta. Unul dintre argumente a fost că se tem că noii chiriaşi ar putea incendia clădirea. Şi-apoi, o clădire care să poată găzdui sute de oameni şi a cărei chirie să fie 200.000 de coroane nu poate fi decât o hală industrială. Iar Norvegia nu-şi va da niciodată girul de a găzdui oameni în hale. Oricum ar fi, cercul se închide în defavoarea romilor din România. Numai că ei nu vor să plece. Şi în puls vine vara.

Ambasada României în Norvegia sălăşluieşte pe Oscars Gate, într-un superb cartier de vile din centrul oraşului Oslo. Presa norvegiană relatează aproape în fiecare zi grozăviile pe care le fac cerşetorii români prin Norvegia. Am încercat să aflăm care este poziţia Ambasadei noastre acolo. Am primit un răspuns diplomatic: „Ambasada României în Regatul Norvegiei şi-a exprimat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile norvegiene în vederea identificării celor mai bune căi de soluţionare a problemelor care-i privesc pe cetăţenii români”.

O expulzare în masă a ţiganilor români este puţin probabilă, Norvegia fiind o ţară cu trainice sentimente de stânga, iar Partidul Laburist, aflat la cârma statului are o doctrină în care acceptarea minorităţilor de orice fel e un pilon de bază. Azi, unul din trei locuitori ai oraşului Oslo este imigrant.

Legea cerşitului naţional

Cu o soluţie concretă la problema valului de cerşetori români a venit primarul din Oslo, Fabian Stang, care a sugerat Parlamentului o lege: Legea cerşitului naţional. Ar trebui să aibă un singur paragraf: „1.1 Au voie să cerşească în Norvegia numai norvegienii”.
 

Cerşetoare româncă, în centrul oraşului Oslo

citeste totul despre: