Europa a intrat într-o săptămână nebună, după „Brexit“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La patru zile după decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană (UE), reuniunile decidenţilor de la Londra şi din Europa se derulează în cascadă, notează „Le Monde“. Deocamdată, nimeni din capitala britanică, Bruxelles, Paris sau Berlin, nu poate spune cum, în cât timp şi în ce condiţii se va derula divorţul.

Reuniune a cabinetului Cameron

În  plină furtună post-referendum, premierul britanic David Cameron a convocat ieri o reuniune a cabinetului,  pe fondul tot mai divizat al  Partidului Conservator pe care îl conduce. 

Premierul britanic a anunţat crearea unui departament special în cadrul guvernului care se va ocupa de Brexit, dar a precizat că Londra nu va declanşa la acest moment Articolul 50 privind ieşirea din Uniunea Europeană.  Graham Brady, preşedintele aşa-numitului „comitet 1922“ al deputaţilor conservatori a anunţat şi el că Marea Britanie trebuie să negocieze termenii ieşirii sale din Uniune  înainte de a organiza viitoarele alegeri parlamentare. 

După ce britanicii s-au pronunţat, la un referendum desfăşurat joi, pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană, premierul David Cameron a anunţat că va demisiona, iar "comitetul 1922" a indicat că viitorul lider al conservatorilor şi prim-ministru britanic va fi ales cel mai târziu pe 2 septembrie. 

 Întrebat dacă trebuie să aibă loc alegeri parlamentare anticipate după desemnarea noului lider al conservatorilor britanici, Brady a spus că mai întâi trebuie să aibă loc negocieri cu UE. 

Criză şi în tabăra opoziţiei laburiste

Liderul Partidului Laburist britanic Jeremy Corbyn, extrem de contestat după referendumul privind apartenenţa la UE, a decis să remanieze conducerea formaţiunii, după un val de demisii ce urmăreau să îl oblige să renunţe la funcţie, relatează Sky News.

orbyn va numi noi membri ai cabinetului din umbră pentru afaceri externe, sănătate, educaţie, transport, apărare, dezvoltare, mediu, Irlanda de Nord şi Trezorerie. Anunţul oficial urmează să fie făcut în cursul serii de luni.

Luni dimineaţă, trei membri ai formaţiunii şi-au anunţat demisia. Este vorba de responsabilii pentru afaceri externe (Diana Johnson), societate civilă (Anna Turley) şi apărare (Toby Perkins).

În scrisoarea sa de demisie, Turley a invocat “campania pentru referendum ternă”, ce a făcut-o să ajungă la concluzia că Jeremy Corbyn şi echipa sa “nu oferă conducerea puternică, progresistă şi competentă” de care este nevoie pentru a oferi „un Guvern alternativ la aceşti conservatori tot mai de dreapta”.

“Să permit (Partidului Laburist – n.r.) să rişte catastrofa cu care se va confrunta, cu siguranţă, dacă tu ne conduci în campania pentru alegerile generale ar fi o trădare faţă de membri, alegători şi ţară în ansamblu”, a adăugat ea, la adresa lui Corbyn. Duminică, alţi 11 membri ai cabinetului din umbră şi-au dat demisia.

La fel ca şi premierul conservator David Cameron, obligat să demisioneze vineri, Jeremy Corbyn a făcut campanie pentru a rămâne în UE. Însă partidul său consideră că nu a depus toate eforturile.

Întâlnire Merkel, Tusk, Hollande şi Renzi

UE, încă în stare de şoc, face presiuni asupra Londrei să declaşeze procedura de ieşire din Uniune, dar Londra nu se grăbeşte. Pentru a discuta implicaţiile Brexit, cancelarul german Angela Merkel îl va preimi, luni, la Berlin, luni, pe preşedintele Consiliulu European, Donald Tusk, şi va avea dicuţii cu preşedintele Franţei François Hollande şi premierul italian, Matteo Renzi.

„Prânz anti-criză“ la Varşovia

După reuniunea ţărilor fondatoare ale UE, autorităţile poloneze au anunţat intenţia de a organiza un "prânz anti-criză" pentru membrii UE care nu au fost invitate la Berlin, la 25 iunie. 

Potrivit ziarului polonez Dziennik Gazeta Prawna, ministerul polonez al Afacerilor Externe a trimis invitaţii la ambasadele ţărilor membre ale Uniunii Europene pentru un „prânz anti-criză“, care ar trebui să aibă loc zilele următoare. Dar, potrivit publicaţiei poloneze, reprezentanţii celor şase ţări fondatoare UE, care au participant la reuniunea anti-criză de la Berlin, din 25 iunie, nu au fost invitaţi.

"Trebuie să decidem modul în care va funcţiona UE în caz de  Brexit şi de a discuta modelul negocierilor cu Regatul Unit", a declarat şeful diplomaţiei poloneze, Witold Waszczykowski, citat de cotidianul Dziennik Gazeta Prawna.

"Noi credem că nu trebuie să ne grăbim. Înainte ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, o vom trata ca membru cu drepturi depline ", a spus şeful diplomaţiei poloneze, referindu-se la declaraţiile  omologilor săi europeni, care au cerut Londrei să înceapă negocierile cu privire la Brexit "cât mai curând posibil."

    Un purtător de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, Rafał Sobczak a declarat pentru agenţia PAP că autorităţile poloneze speră ca la această reuniune "să ia parte câţi mai mulţi miniştri ai UE posibil".

"Credem că este important să vorbim cu toată lumea (...). Bineînţeles, miniştrii europeni de Externe se pot întâlni în diverse formate, în cadrul UE, dar este important ca discuţiile să aibă loc într-o atmosferă care să includă şi să servească reflecţiei cu privire la viitorul UE", a declarat el.

Înainte de reuniunea de la Varşovia, ministrul polonez de Externe Witold Waszczykowski a participat luni, la Praga, la o reuniune a Grupului de la Vişegrad (V4) cu şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier.

Waszczykowski avertiza înainte de victoria Brexitului că, în cazul în care britanicii decid să părăsească UE, Polonia riscă să fie marginalizată, într-o Uniune dominată de ţări din zona euro.

El adăuga că poate apărea "o Europă cu două viteze".

La 25 iunie, miniştrii de externe ai celor şase ţări fondatoare ale UE - Franţa, Germania, Italia, Olanda şi Luxemburg – s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta despre viitorul Uniunii. Unii membri ai UE care nu au fost invitaţi, cum ar fi Polonia, şi-au exprimat nemulţumirea. Summit-ul UE, planificat cu mult timp înainte , va avea loc la 28 şi 29 iunie, la Bruxelles.

Franţa şi Germania sunt de acord cu privire punerea rapid în aplicare a procedurii privind ieşirea Marii Britanii din UE, potrivit ministrului francez al Finanţelor, citat de Le Figaro.

 "Avem temperamente diferite. Fiecare cunoaşte bine modul în care germanii încearcă să analizeze serios, au dreptate în toate privinţele", a declarat luni dimineaţa Michel Sapin, ministrul francez al Finanţelor, pentru France 2.

"Nu există nicio diferenţă între Franţa şi Germania privind acest aspect de actualitate: Marea Britanie trebuie să plece repede? Da", a continuat acesta.

"Atât Franţa, cât şi Germania susţin că Marea Britanie a votat, a votat pentru ieşirea din UE, iar acest lucru trebuie pus în aplicare începând de acum", a subliniat ministrul francez.

"Nu ne putem situa în «aproximativ», în «nedefinit»", a mai spus acesta.

Guvernele din Franţa şi Germania au somat, sâmbătă, Marea Britanie să stabilească urgent când părăseşte Uniunea Europeană, iar un oficial francez a argumentat că va deveni logic că zona financiară a Londrei nu mai poate găzdui instituţii UE.

"Negocierile pentru ieşirea Marii Britanii din UE trebuie să se desfăşoare rapid", a declarat Jean-Marc Ayrault, ministrul francez de Externe, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a fost puţin mai moderat, explicând că esenţial este să fie păstrat "proiectul libertăţii şi stabilităţii" construit de Germania, Franţa, Italia, Olanda, Belgia şi Luxemburg.

"Este absolut clar ne confruntăm cu o situaţie care nu ne permite nici să devenim isterici, dar nici să fim paralizaţi. Nu trebuie să recurgem la complicaţii şi nici să ne gândim că avem toate răspunsurile. Dar decizia Marii Britanii nu trebuie să ne ducă spre depresie şi lipsă de activitate", a spus Steinmeier.

Ministrul francez de externe, Jean-Marc Ayrault, care se îndreaptă spre Praga, pentru discuţii de solidaritate post-referendum cu statele membre din Europa de Est, a cerut Marii Britanii să decidă cine o va reprezenta în negocierile pentru ieşirea din Uniunea Europeană, scrie Reuters.

 „În mod clar, Marea Britanie trebuie să rezolve problema legată de cine o va reprezenta (…). De acolo putem lucra la o agendă şi la un calendar”, a explicat şeful diplomaţiei de la Paris.

Ayrault a subliniat că Marea Britanie nu va primi în mod automat acces la piaţa unică a UE, după modelul Elveţiei, fără a accepta condiţiile legate de libertatea de circulaţie a capitalurilor, a forţei de muncă, a bunurilor şi a serviciilor.

“Sunt ţări care au acces la piaţă fără libertatea de circulaţie. Este cazul Elveţiei. Nu este automat. Sunt multe subiecte de discutat (…). Cred că mai întâi trebuie să aflăm ce vor, cu exactitate, britanicii”, a adăugat el.

Planul franco-german

Miniştrii de externe german şi francez, Frank-Walter Steinmeier şi respectiv Jean-Marc Ayrault, au redactat un document de nouă pagini intitulat 'O Europă puternică într-o lume a incertitudinilor', în care propun politici europene comune privind securitatea şi migraţia şi întărirea convergenţei economice, potrivit Reuters. 

 Recunoscând că Uniunea Europeană "este pusă dur la încercare", Frank-Walter Steinmeier şi Jean-Marc Ayrault au spus că blocul comunitar se confruntă cu o serie de crize în sudul şi estul său, în timp ce economia îşi revine cu greutate. Redactarea acestui document a început înainte ca Marea Britanie să voteze joi la referendum pentru ieşirea din Uniunea Europeană.

"Nici un simplu apel pentru mai multă Europă, nici o fază de pură reflecţie nu poate fi un răspuns adecvat", au subliniat cei doi în document, din care Reuters a obţinut o copie.

"Pentru a evita eroziunea lentă şi tăcută a proiectului nostru european, trebuie să ne concentrăm mai mult pe lucrurile esenţiale şi pe a răspunde aşteptărilor concrete ale cetăţenilor noştri", au adăugat ei.

Cei doi miniştri, ai căror ţări se află la baza UE, au mai spus că este important să se recunoască faptul că statele membre au poziţii diferite în privinţa aprofundării integrării europene.

"Trebuie să găsim căi mai bune de a gestiona nivelurile diferite de ambiţie, pentru a ne asigura că Europa răspunde mai bine aşteptărilor tuturor cetăţenilor europeni", au mai precizat ei.

În acest sens, Steinmeier şi Ayrault au propus trei iniţiative: un Acord European de Securitate, o politică europeană comună privind azilul şi migraţia şi impulsionarea creşterii şi aprofundarea Uniunii Economice şi Monetare. 

Summit UE, marţi, la Bruxelles 

Cu toate că statele fondatoare UE fac presiuni asupra Marii Britanii să declanşeze procedura de „divorţ“ în timpul summit-ului UE de marţi de la Bruxelles, surse de la Bruxelles au precizat că  se aşteptă ca premierul britanic David  Cameron să prezinte rezultatele referendumului, dar nu şi să facă apel la articolul 50 din Tratatul de la Lisabona prin care un stat membru se poate retrage din UE. 

Semn al unei noi ere în care intră UE, liderii europeni se vor întâlni miercuri, pentru prima dată, în format de 27, fără premierul britanic.

Problema preşedinţiei britanice a UE

Premierul britanic demisionar David Cameron urmează să discute problema preşedinţiei semestriale britanice a Uniunii Europene - prevăzută în a doua jumătate a lui 2017 -, în cadrul unui summit cu ceilalţi 27 de şefi de stat şi de guverne, marţi, declară surse parlamentare pentru DPA.

 "Îmi imaginez că ei vor să dea preşedinţia altcuiva", a declarat luni, sub protecţia anonimatului, un oficial european.

O soluţie la această problemă poate fi hotărâtă în cadrul summitului din această săptămână, a declarat altă sursă.

Preşedinţia semestrială durează şase luni, iar Malta urmează să o preia la începutul lui 2017, iar Estonia după Marea Britanie.

Valletta şi-a exprimat deja reticenţa faţă de o deţinere a preşedinţiei UE pentru o perioadă de un an.

Calendarul preşedinţiei semestriale a Uniunii este necesar să fie revizuit, deoarece nu include Croaţia, cel mai recent membru al blocului, a subliniat prima sursă citată.

John Kerry la Bruxelles şi Londra

Brexit-ul a dat peste cap şi agenda secretarului de stat american John Kerry. Acesta va sosi luni la Bruxelles pentru discuţii cu Federica Mogherini, reprezentantul diplomaţiei europene, apoi se va deplasa la Londra, unde se va întâlni cu omologul său britanic Philip Hammond. 

Aflat într-o vizită la Roma, duminică, Kerry a recunoscut că Statele Unite ar fi de preferat ca britanicii să nu o ia „într-o altă direcţie“. Washingtonul este îngrijorat în mod special de impactul Brexitului asupra creşterii economiei mondial şi asupra pieţelor financiare.

Administraţia de la Washington este preocupată că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va genera pierderea influenţei Statelor Unite asupra capitalelor europene, comentează cotidianul The New York Times.

 "Oficialii americani care depun eforturi pentru găsirea unei noi strategii după decizia Marii Britanii de a divorţa de Uniunea Europeană cred că cea mai urgentă provocare va fi înlocuirea celui mai de încredere şi celui mai loial partener în relaţia cu ţările europene. Nu va fi uşor. Se spune că nicio altă ţară nu împărtăşeşte viziunea Washingtonului în chestiuni geopolitice aşa cum o face Marea Britanie; de mult timp, Marea Britanie este cel mai loial aliat al SUA în materie de securitate şi manifestă cel mai mare entuziasm în privinţa intereselor comerciale care sunt baza abordării internaţionaliste a Americii", se arată în articolul cotidianului american. 

În plus, "puţine naţiuni se implică atât de ferm pentru a influenţa dezbaterile europene în moduri avantajoase pentru Statele Unite", subliniază cotidianul.

"Acum, această influenţă tacită - inclusiv în moderarea revendicărilor comerciale europene şi în convingerea puterilor militare să contribuie mai mult la misiunile NATO - se diminuează brusc. Şi chiar dacă (un mare dacă) Marea Britanie va recăpăta la un moment dat influenţa asupra Europei, aceasta va fi perturbată profund ani întregi", notează NYT.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite