Emmanuel Macron vine să seducă Europa de Est

Emmanuel Macron vine să seducă Europa de Est

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei Foto: AFP/Getty Images

Liderul de la Élysée începe miercuri un turneu în Europa Centrală şi de Est, în cadrul căruia va ajunge şi în România şi în care este de aşteptat să explice linia dură adoptată cu privire la lucrătorii est-europeni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, va încerca săptămâna aceasta să le demonstreze alegătorilor săi că nu a uitat de unul dintre principalele sale angajamente electorale - acela de a schimba Uniunea Europeană, astfel încât să devină mai „protectoare“ cu cetăţenii săi.
 
De altfel, el promisese de multă vreme că în această vară va face un tur al capitalelor europene pentru a explica propunerile sale legate de schimbarea în bine a UE şi pentru a le apăra pe cele privind reformarea directivei legate de lucrătorii detaşaţi, ce datează din 1996, şi pe care a calificat-o drept „nedreaptă“ în timpul campaniei pentru prezidenţiale, notează Politico. 
 
Însă turneul său prevede numai trei opriri. Miercuri, Emmanuel Macron se va afla la Viena, unde se va întâlni cu cancelarul austriac, Christian Kern, dar şi cu premierul ceh, Bohuslav Sobotka, şi cu cel slovac, Robert Fico. Joi, liderul de la Élysée va fi la Bucureşti, unde se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Mihai Tudose. Iar vineri se va afla la Varna, unde va avea discuţii cu preşedintele bulgar, Rumen Radev, şi cu premierul Boiko Borisov.
 
Potrivit publicaţiei citate, prin acest turneu în Europa Centrală şi de Est, Macron va încerca să le arate aliaţilor săi europeni că nu are ochi doar pentru Germania. 

De altfel, un consilier al liderului de la Élysée a insistat asupra faptului că turneul „are şi o dimensiune simbolică“. Potrivit lui, „Macron vrea să revigoreze legăturile cu Europa de Est după ani de neglijare“ sub preşedinţiile lui Nicolas Sarkozy şi François Hollande. 
 
Lucrătorii detaşaţi, un subiect sensibil
 
Însă turneul lui Emmanuel Macron are loc în contextul în care afirmaţiile sale cu privire la o serie de chestiuni au iritat mai multe guverne est-europene. Este vorba despre opoziţia sa faţă de uşurinţa cu care lucrătorii pot fi trimişi în alte state din blocul european, despre hotărârea sa de a-şi baza politica europeană pe axa franco-germană şi despre avertizările lansate de el Ungariei şi Poloniei, potrivit cărora Europa se bazează pe valori comune şi „nu este doar un supermarket“.
 
În ceea ce priveşte subiectul salariaţilor detaşaţi (cei care sunt trimişi de angajator să lucreze pentru o perioadă limitată într-o altă ţară din UE şi care beneficiază teoretic de cele mai avantajoase prevederi ale legislaţiei muncii din ţara gazdă - salariul minim, condiţii de muncă etc. -, dar continuă să plătească în ţara lor de origine cotizaţiile sociale), Macron va încerca, potrivit Politico, să-i convingă pe partenerii săi că vrea doar să elimine frauda şi abuzul. 
 
Sistemul face obiectul unor deturnări: nedeclarare, remuneraţii mai mici decât salariul minim sau depăşirea prevederilor privind durata maximă a programului de lucru, a notat Reuters.
 
Conform unui raport senatorial din anul 2013, citat de AFP, în Franţa, fraudele ar viza cel puţin 220.000 de muncitori ilegali.

Deşi lucrătorii detaşaţi reprezintă mai puţin de 1% din forţa de muncă din blocul comunitar, subiectul a devenit o chestiune politică importantă în unele capitale europene. 
 
Iar Franţa doreşte ca aceşti salariaţi să aibă contractele limitate la un an în ţara lor de destinaţie, faţă de doi ani, cât este prevăzut în actuala propunere a Uniunii Europene privind reformarea directivei care reglementează sistemul de detaşare a angajaţilor. 
 
„Există multe lucruri comune în legătură cu problema muncitorilor detaşaţi pe care le putem găsi cu guvernele pe care le întâlnim (săptămâna aceasta, n. red.), chiar dacă poziţia franceză a declanşat iniţial o alarmă“, a declarat pentru Politico un oficial din Guvernul francez.
 
Polonia şi Ungaria, evitate
 
Agenţia France-Presse, citată de dhnet.be, remarcă însă că Emmanuel Macron nu se va opri nici în Polonia şi nici în Ungaria, ţările care ar fi cel mai afectate de schimbarea acestei directive, preferând vizite oficiale în ţări considerate mai „cooperante“ în acest dosar.
 
Polonia, care are circa 500.000 de lucrători detaşaţi în cadrul UE, ar avea cel mai mult de suferit în urma unei revizuiri a sistemului.
 
Franţa, unde în anul 2015 au fost declaraţi 286.000 de salariaţi detaşaţi, se află pe locul doi în rândul ţărilor-gazdă, după Germania.
 
Însă tot Franţa ocupă locul trei în rândul statelor care detaşează salariaţi, cu 140.000 de angajaţi care lucrează în alte ţări UE.
citeste totul despre: