După 337 de ani, ucrainenii vor să respire liber în Europa
0
Miercuri, 21 mai, aşa cum am anunţat anterior, Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică a lansat seria întâlnirilor lunare cu diplomaţi acreditaţi în capitala României, o acţiune sprijinită de Asociaţia George C. Marshall-România. Conform deciziei ambasadorului Teofil Bauer, pentru acest brainstorming al unor diplomaţi, militari şi experţi civili în probleme de securitate internaţională, a fost desemnat să onoreze invitaţia Teofil Rendiuk.
Întâlnirea, concepută într-un format menit a stimula întrebările asistenţei şi răspunsurile diplomatului ucrainean, a fost posibilă într-un spaţiu sugerat de Sorin Repanovici, secretarul general al asociaţiei menţionate şi pus la dispoziţie de conaţionala Larisa Budaca, cărora le mulţumesc frumos, şi pe această cale, pentru sprijinul oferit.
Teofil Rendiuk, ministru-consilier al ambasadei Ucrainei în România a sosit cu câteva minute înainte de începerea reuniunii menţionate, fiind vizibil încântat de şansa oferită de a se adresa unei audienţe formate din cetăţeni europeni cu studii internaţionale de securitate şi cu experienţe profesionale complementare, în egală măsură interesaţi de apărarea principiului inviolabilităţii frontierelor, a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor europene, în mod deosebit, acum, ale Ucrainei, ţară supusă unei agresiuni imagologice, politice, economice şi militare a Federaţiei Ruse.
Conform cutumei existente la Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, diplomatul ucrainean a fost invitat să prezinte asistenţei punctul de vedere al Kievului privind evoluţia situaţiei din ţara vecină, din perspectiva alegerilor prezidenţiale programate pentru 25 mai, apoi fiind timpul rezervat dialogului necesar dintre distinsul oaspete şi experţii militari şi civili prezenţi la acest eveniment.
Vorbind fluent limba română, Teofil Rendiuk a mulţumit, de la bun început, societăţii româneşti, în ansamblu, pentru sprijinul moral oferit în vederea apărării independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei şi pentru continuarea integrării statului ucrainean în comunitatea liberă a Uniunii Europene.
Diplomatul ucrainean a afirmat că Ucraina se află în centrul Europei, având teritoriul de 603.628 kilometri pătraţi, fiind statul cel mai mare din Europa, pe care trăiesc 46.000.000 de cetăţeni. Alţi 20.000.000 de ucraineni trăind în alte 43 de ţări, din rândurile cărora zece milioane în Federaţia Rusă.
Miza Rusiei, a afirmat Teofil Rendiuk, la alegerile prezidenţiale din Ucraina, din 25 mai, este ca acestea să nu se desfăşoare în toată ţara, mai ales în cele două republici autoproclamate în partea de est a Ucrainei.
În mod paradoxal, după 337 de ani, în care poporului ucrainean i se spunea că poporul rus este fratele mai mare, acum lucrurile s-au schimbat radical, la aproape un sfert de secol de la eliberarea de "acest monstru care s-a numit URSS", după cum preciza distinsul invitat.
Referendumul organizat în Crimeea şi cel din partea estică a statului ucrainean nu sunt şi nu vor fi recunoscute de Ucraina, care nu va recunoaşte nici alipirea manu militari a peninsulei menţionate la Federaţia Rusă.
Singura cale de a instaura normalitatea dezirabilă a relaţiilor dintre Rusia şi Ucraina este revenirea la frontierele recunoscute, pe plan internaţional, ale statului ucrainean.
La întrebările formulate de Mihaiu Mărgărit, Alexandru Grumaz, Francisc Tobă, Lungu Viorel, Marius Văcărelu, Vasile Simileanu, Dan Nicu, Dan Plăviţu, diplomatul ucrainean a răspuns punctual, aducând în atenţia asistenţei şi elemente mai puţin cunoscute, precum adoptarea, de către Rada Ucrainei a unei legi pentru teritoriile ocupate, un document care prin simpla formulare a scopului reglementării indică preocuparea autorităţilor de la Kiev pentru situaţia actuală, a cărei rezolvare nu va veni peste noapte, nici după alegerile prezidenţiale din 25 mai, ci după un timp în care părţi din teritoriul legal al Ucrainei vor fi încă scoase de sub autoritatea guvernului central, cum este deja cazul peninsulei Crimeea.
Teofil Rendiuk a recunoscut că adoptarea, zilele trecute, de către Rada Supremă, a unui Memorandum de reconciliere şi pace oferă societăţii ucrainene şansa de a reflecta la un program menit a o orienta spre ceea ce trebuie să facă pentru "crearea unei idei naţionale".
Un scop vizat şi de promovarea reuniunilor specifice mesei rotunde, iniţiată pentru a aduce, faţă în faţă, reprezentanţi ai diferitelor regiuni ucrainene, în vederea găsirii soluţiilor menite a detensiona situaţia actuală.
La finalul brainstormingului, generalul Mihaiu Mărgărit s-a adresat cu o frază memorabilă, către diplomatul ucrainean:"Vă condamnă istoria, dacă renunţaţi la toate formele posibile de recuperare a teritoriului naţional momentan înstrăinat."
Iar generalul Constantin Degeratu, după ce a reamintit asistenţei insistenţa cu care Kremlinul etichetează drept fascişti pe toţi cei care condamnă politica de acaparare prin forţă, de către Rusia, a unor teritorii care nu îi aparţin, conform dreptului internaţional, a precizat diplomatului ucrainean, că dacă au fost condamnate consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop, atunci este bine să se reamintească opiniei publice cine au fost adevăraţii agresori şi victimele invaziilor hitleristă şi sovietică, pe continentul european, pentru ca adevărul istoric să fie restabilit integral.
______________________________
Simple secunde:
Pentru că temperatura sălii a fost ridicată am propus asistenţei să urmăm exemplul vicepreşedintelui Joe Biden, care, înainte de a se adresa militarilor americani şi români, la baza aeriană Otopeni, a optat pentru ţinuta unui om liber de încorsetări pasagere...
La terminarea întâlnirii, Teofil Rendiuk a oferit cartea sa, "Hatmanul Ivan Mazepa - cunoscut şi necunoscut", iniţiatorului acestei acţiuni.
Dedicaţia confirmă utilitatea unor asemenea manifestări de comunicare modernă, care demontează, prin dialog, prejudecăţi ale veacului trecut:
_____________________________
Nota bene:
Mulţumesc conaţionalilor care au răspuns propunerii de promovare a valorilor euroatlantice în cadrul specific unei abordări atipice a unei situaţii de criză: Sorin Anton, Gabriel Micu, Dan Plăviţu, Cristian Iordan, Lucian Biro, Ioana Firicel, Francisc Tobă, Lungu Viorel, Cristian Vaida-Coteanu, Alexandru Poleucă, Vasile Simileanu, Mircea Laslău, Dan Gîju, Răpan Florin, Dana Silvia Contineanu şi bloggerii, la cotidianul ADEVĂRUL: Constantin Corneanu, Dan Nicu şi Marius Văcărelu.
_____________________________
Raport secret:
Anterior dialogului cu diplomatul ucrainean, doi membri ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică au abordat situaţia de la frontiera de est a NATO, implicit şi din Ucraina, cu Neagu Udroiu, un bun cunoscător al lumii de la graniţa dintre comunitatea liberă a Uniunii Europene şi aceea care este încă sub presiunea psihologică, politică, economică şi militară a liderului autoritar, de la Kremlin:
____________________________
Actualizare 22 mai 2014, ora 23.55:
RRA: "Euroatlantica" RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (22 mai, ora 21:05) - Realizator: Radu Dobriţoiu -
Realizator:
Ediţie "Euroatlantica" în care vom discuta despre vizita făcută la Bucureşti de vicepreşedintele SUA Joe Biden, despre mesajele pe care liderul american le-a transmis în domeniul securităţii europene şi euroatlantice. Vom închide astfel această vizită la Euroatlantica, cu o analiză, dar şi cu previziuni pentru viitorul zonei de Est a Europei. Urmează să intrăm în direct cu ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, unul dintre demnitarii români care a avut ocazia să discute cu vicepreşedintele american şi, în studioul 31, este, alături de mine, colonel în rezervă Ion Petrescu, doctor în ştiinţe militare. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de RRA, pentru a asculta "Euroatlantica", în următoarele 24 de minute. Domnule colonel Ion Petrescu, o vizită importantă, cu mesaje care nu au surprins însă foarte mult.
Ion Petrescu:
În acelaşi timp, daţi-mi voie să vă adresez felicitări, deoarece emisiunea se desfăşoară la câteva ore distanţă după încheierea şedinţei şefilor Apărării din NATO, care, la Bruxelles, sub conducerea generalului Knud Bartels, a reevaluat priorităţile structurii militare aliate şi a făcut recomandări adecvate decidenţilor politici. Trebuie să privim vizita vicepreşedintelui Joe Biden la Bucureşti ca o victorie a tuturor românilor, o confirmare a faptului că noi contăm pentru America şi, în acelaşi timp, un semnal dat de SUA, că se doreşte ca viitorul preşedinte al României să aibă convingeri euroatlantice.
Realizator:
Colegii din regia de emisie, Victor Mihăescu şi Costin Iorgulescu, mă anunţă că avem legătura stabilită cu ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean. Bună seara, dle ministru!
Titus Corlăţean:
Bună seara, dvs, domnului colonel, ascultătorilor dvs, şi mulţumesc pentru invitaţie!
Realizator:
Suntem bucuroşi să vă avem din nou alături de noi, la "Euroatlantica". Dle ministru Titus Corlăţean, vicepreşedintele american Joe Biden a reasigurat România în legătură cu protecţia NATO, dar şi a SUA. Devine din ce în ce mai important, însă, pentru ţara noastră, construirea unor baze permanente ale NATO, pe teritoriul României. Ce părere au SUA despre aceste propuneri?
Titus Corlăţean:
În primul rând, prezenţa vicepreşedintelui SUA, omul care dă, şi în al doilea mandat al Administraţiei Obama, dă direcţia de politică externă şi care, împreună cu secretarul de stat american John Kerry, sunt oamenii care fac politica externă a SUA. Prezenţa la Bucureşti, în acest context, a fost extrem de binevenită. Vizita a fost un succes, atât pentru noi, ca români, pentru administraţia românească, cât şi pentru SUA, pentru că a fost o reconfirmare, în primul rând, a unei relaţii extrem de solide, de parteneriat strategic, o încredere reciprocă, încredere într-un aliat fidel, aşa cum este România, şi un semnal de asigurare, reasigurare extrem de solidă, pentru naţiunea română, într-un context de securitate la frontiera estică a Alianţei, extrem de dramatic, aşa cum îl cunoaştem. Într-un astfel de context şi pe baza unei analize pe care am făcut-o, la nivelul aliaţilor şi în cadrul ministerialei NATO a miniştrilor de externe, la Bruxelles, la 1-2 aprilie, pe baza constatării obiective, legate de faptul că paradigma de securitate s-a modificat fundamental, faptul că relaţia de cooperare care exista în cadrul Consiliului NATO-Rusia a fost deteriorată profund şi pe termen mediu şi mai lung, datorită acţiunii agresive şi cu violarea dreptului internaţional de către Federaţia Rusă, în acest context, concluzia politică, care s-a impus, a fost necesitatea ca Alianţa să-şi redefinească profund priorităţile, strategiile, maniera de acţiune, între aceste priorităţi redefinite apărând, în mod firesc, şi necesitatea redeplasării capacităţilor militare în această regiune a Alianţei, la frontiera estică, inclusiv în România, în Polonia, în statele baltice. Procesul este în curs, pe baza elementelor concrete avansate inclusiv de România. E un proces de analiză, de integrare într-un concept bine definit şi el va fi pus în aplicare, momentul, evident, extrem de important pentru luarea unei decizii, reprezentându-l summitul NATO din septembrie din Marea Britanie.
Realizator:
Domnule colonel Ion Petrescu, vicepreşedintele american de la Bucureşti a plecat în Cipru, să precizăm, nu Republica Turcă a Ciprului de Nord, ci în Cipru, cel care face parte din Uniunea Europeană. Discutam într-o ediţie precedentă despre valoarea pe care Turcia o are în această regiune ca forţă militară. Putem lega această vizită în Cipru a vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, de această dorinţă de a se rezolva criza istorică de acolo dintre cele două ţări?
Ion Petrescu:
Întrebarea dumneavoastră este retorică, este bazată pe informaţiile pe care le aveţi. Într-adevăr, în Cipru, există o evoluţie pozitivă şi se pare că cele două părţi sunt în situaţia de a concretiza o modalitate agreată şi de unii şi de alţii, pentru ca să se depăşească ceea ce, la ora actuală, se ştie că există, adică divizarea politică a insulei şi divizarea unei comunităţi, care a fost obişnuită de-a lungul timpului să fie împreună. Practic, Joe Biden a dat un semnal puternic că America este interesată ca prin exemplul pe care cele două comunităţi din Cipru îl vor da în viitorul apropiat, şi alte zone, pe care le cunoaştem foarte bine, să procedeze la fel. În acelaşi timp, Joe Biden a avut în vedere şi abordarea temerilor oficialilor ciprioţi cu privire la consecintele sancţiunilor economice, care afectează economia celor două comunităţi din insulă. Joe Biden s-a dus în Cipru pentru a arăta Europei şi zonelor divizate din Europa că prin negociere, prin răbdare, pe cale diplomatică, se pot găsi soluţii, chiar dacă pentru asta trebuie un termen nu scurt, uneori mediu, şi rareori chiar lung.
Realizator:
Domnule ministru Titus Corlăţean, sunt sigur că aţi reuşit chiar să vorbiţi cu numărul 2 din SUA. Ce v-a transmis din perspectiva cooperării pe palierul militar?
Titus Corlăţean:
Vreau să vă spun că agenda de discuţii, dincolo de ceea ce a fost perceput public, inclusiv la nivelul mass mediei din declaraţiile de presă, agenda a fost mult mai bogată, extrem de consistentă, cu subiecte relevante în cooperarea bilaterală, dar şi în cadrul Alianţei şi raportarea, în mod evident, la acţiunea agresivă a Rusiei faţă de Ucraina şi, de asemenea, semnale de intimidare lansate către Republica Moldova şi Georgia, în contextul în care aceste ultime două ţări au spus foarte clar: dorim să semnăm acordul de asociere politică şi de liber schimb economic cu Uniunea Europeană. Au fost chestiuni legate de ceea ce facem bilateral, în planul securităţii internaţionale, regionale, scutul antirachetă, cu asigurarea fermă, transmisă de partea americană cu privire la încadrarea în termen a proiectului de apărare antirachetă. La scutul antirachetă, după cum ştiţi, lucrările avansează potrivit graficului, bugetul este asigurat de partea americană. Ieri a fost efectuat primul test cu unele elemente din acest proiect, un test efectuat de către autorităţile americane cu interceptorii care vor fi activi pe teritoriul României, un test de succes, care spune foarte clar că tehnologic, proiectul este aşa cum ni-l dorim, pentru a asigura securitatea naţiunii române, securitatea naţiunilor aliate din regiunea noastră, subliniind încă o dată că acest proiect este un proiect defensiv şi nu un proiect ofensiv. Au fost şi alte lucruri pe care le-am discutat, aprecieri pe care vicepreşedintele SUA le-a avut, încă o dată, la adresa României, contribuţiei soldaţilor români în teatrele de operaţii în Afganistan şi pentru angajamentul României de a menţine prezenţa, într-o formă redefinită în misiunea post-ISAF în Afganistan. Au fost reiterate alte chestiuni, care vizează, bineînţeles, angajamentul american şi al aliaţilor faţă de statele aflate în flancul estic al Alianţei Nord Atlantice, în raport de evoluţiile de securitate generate, încă o dată, de acţiunea agresivă a Federaţiei Ruse, dar şi un lucru extrem de important, pe care noi l-am confirmat, faptul că statul român, noi înţelegem să ne asumăm obligaţiile noastre ca aliat european în ceea ce priveşte contribuţia pe care o avem în planul securităţii internaţional - ştiţi foarte bine discuţia legată de resursele alocate, de bugetul alocat Apărării. Din păcate, destul de puţini aliaţi europeni au înţeles să fie extrem de serioşi şi angajaţi în a învesti, la rândul lor, nu doar americanii, în politica de apărare, de securitate naţională, în bugetele destinate Apărării. Americanii apreciază extrem de mult faptul că România a anunţat, guvernul, primul ministru a spus foarte clar ceea ce a făcut anul trecut, ceea ce facem anul acesta, creşterea graduală a bugetului destinat Apărării va continua până la atingerea acelui efectiv 2% din PIB alocat Apărării, la orizontul anului 2016 - 2017. Este un lucru important de spus, este foarte dificil să continuăm în acest fel, americanii investesc şi duc povara în cea mai mare măsură faţă de aliaţii europpeni şi este corect ca europenii să procedeze similar americanilor. Practic, SUA investesc în politica de apărare, de securitate, mai mult decât următoarele 10 state la un loc, incluzând Rusia, China, Germania, Franţa ş.a.m.d.
Realizator:
Domnule colonel Ion Petrescu, în ce măsură era necesară reafirmarea sprijinului SUA şi, de asemenea, a Articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Ion Petrescu:
Era necesară reafirmarea în România, pentru că, dacă ne uităm pe agenda vicepreşedintelui Joe Biden, aşa cum am mai precizat, în luna martie a fost în Estonia şi Polonia, în luna aprilie a poposit la Kiev, acum a venit la Bucureşti şi în luna următoare şi el, şi preşedintele Obama vor poposi din nou în Polonia. Faptul că Polonia a reuşit, datorită unei diplomaţii ofensive, să prezinte la Casa Albă, la Departamentul de Stat, pericolul real pe care îl reprezintă, la ora actuală, Kremlinul, vizavi de o posibilă continuare a ofensive atipice, pe care am văzut-o în Crimeea, a determinat Administraţia americană să ia măsurile cunoscute. Sigur, e bine că s-au deplasat militari americani din Italia în cele trei state baltice şi Polonia, e bine că au venit şi la noi escadrile de aviaţie canadiene, dar noi, europenii care ne aflăm aici, şi care până în '89 trăiam în sistemul socialist, simţim răsuflarea crivăţului estic, vedem drama Ucrainei, că rămâne un stat cu un teritoriu furat şi cu un teritoriu pe care nu-l mai controlează şi rămâne doar cu o populaţie care îşi pune mari speranţe, acum, în duminica electorală care urmează, dar - şi aici aş pune punctul pe i - este nevoie să se înţeleagă de partea cealaltă a Oceanului că este timpul ca unităţi americane din Forţele Terestre, Forţele Aeriene şi Forţele Navale să devină prezenţe permanente nu doar trimise în vizite de curtoazie, nu doar la exerciţii comune. Numai prezenţa trupelor SUA la graniţa de răsărit a NATO poate descuraja o politică expansionistă, care nu se va opri în această pauză strategică pe care a adoptat-o momentan Kremlinul.
Realizator:
Domnuler ministru Titus Corlăţean, domnul colonel Ion Petrescu vorbea despre o ofensivă atipică. În ultima ediţie "Euroatlantica' am amintit despre un război informatic şi informaţional care pare deja să fie în desfăşurare în această regiune. A doua zi şi secretarul general al NATO Anders Fogh Rassmusen amintea de acest război informaţional. Aţi abordat şi acest palier al conflictului cu vicepreşedintele american Joe Biden?
Titus Corlăţean:
A fost discutată modalitatea sofisticată pe care Federaţia Rusă a adoptat-o în această perioadă. Vorbim de o ofensivă mult mai sofisticată şi care foloseşte diferite modalităţi, diferite resurse. Evident că manipularea, destabilizarea, utilizarea canalelor mass-media e o chestiune pe care o cunoaştem şi ea a fost făcută, trebuie să recunoaştem, extrem de profesionist. Şi de aici necesitatea de a răspunde, de a transmite răspunsuri adecvate. Cu titlu personal, îmi aduc aminte, în perioada de conflict foarte tensionată legată de Crimeea şi, odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federaţia Rusă, pe unul din canalele faimoase deja ruse de televiziune, evident, canal de limbă engleză, am urmărit în acele seri, nopţi, ceea ce transmitea media rusă, realmente, nişte exemple flagrante de manipulare crasă, care, însă, paradoxal, au prins, cel puţin la unele părţi ale societăţii europene. Este o chestiune care e tratată serios la nivelul Alianţei. Am discutat şi la nivelul Alianţei, inclusiv cu responsabilii de comunicare şi cred că Alianţa a început să se mişte mai bine în ultima perioadă, pentru că trebuie să combatem aceste lucruri. Dacă facem o analiză, de exemplu, a modului în care se mişcă în continuare media, pe relaţia cu Republica Moldova, modul în care sunt transmise mesajele, unele legate de faptul că asocierea la Uniunea Europeană, Acordul de liber schimb vor produce deservicii, prejudicii populaţiei moldovene şi companiilor moldoveneşţi, o societate care va fi invadată de produsele europene şi de aici distrugerea companiilor moldoveneşti şi multe alte chestiuni legate de Transnistria, atunci înţelegem că asistăm la un război adevărat, care trebuie dus în consecinţă cu mijloacele corecte şi de noi, şi de alianţă.
Realizator:
Domnule ministru Titus Corlăţean, vicepreşedintele american joe Biden a transmis în mai multe rânduri un mesaj foarte clar spre Rusia, cu solicitarea clară de a nu se împiedica alegerile prezidenţiale din Ucraina prevăzute să aibă loc pe 25 mai, odată cu alegerile noastre pentru Parlamentul European. Care este poziţia dumneavoastră şi care este poziţia României vizavi de aceste alegeri programate să se desfăşoare în Ucraina, mai ales că ştim că sunt anumite zone din est, unde anumite autorităţi autoproclamate au anunţat că nu vor asigura buna desfăşurare a acestor alegeri?
Titus Corlăţean:
În primul rând, un scurt comentariu în prealabil. Atitudinea agresivă şi încălcarea flagrantă a fundamentului dreptului internaţional, de către Federaţia Rusă, a determinat o necesară reacţie coordonată euroatlantic şi foarte fermă, inclusiv adoptarea de sancţiuni, o paletă graduală de sancţiuni, care poate merge mai departe, şi ajungem la întrebarea dumneavoastră, dacă, între altele, Federaţia Rusă, mai ales în acest zile decisive, înainte de scrutinul electoral prezidenţial din Ucraina, din 25 mai, dacă Federaţia Rusă va continua direct sau indirect, prin ce se întâmplă în regiunile estice, lucruri care sunt sitmulate şi întreţinute de Moscova, dacă va continua să ridice obstacole faţă de desfăşurarea în limitele rezonabilului, în limitele corectitudinii rezonabile, pentru că aşa cum este situaţia din teren nu poate fi un exerciţiu electoral perfect. Este esenţial pentru stabilitatea Ucrainei, pentru viitorul democratic al acestui stat şi pentru viitorul european pe care l-a programat guvernul actual al Kiev-ului şi foarte mulţi din cetăţenii ucraineni. Este important ca aceste alegeri să ofere un rezultat cuprinzător posibil, care să confirme alegerea unui preşedinte al Ucrainei, având legitimitate şi care să traseze direcţia ţării. Din acest punct de vedere, dacă, o spunem încă o dată, într-o manieră coordonată cu partenerii noştri euroatlantici, în primul rând cu SUA, dacă lucrurile vor merge în direcţia cea bună, nu putem decât să salutăm; dacă însă vor fi obstacole din partea Federaţiei Ruse, atunci, în mod necesar, va trebui să tragem concluziile care se impun şi să mergem mai departe cu sancţiunile.
Realizator:
Domnule colonel Ion Petrescu, Alianţa Nord-Atlantică, ne amintim, a fost creată în principal ca instrument de coaliţie de apărare, în faţa Uniunii Sovietice, a lumii occidentale. Discutam la un moment dat, şi analiştii anticipau chiar că va exista un moment în care NATO nu va mai fi necesară. Putem vorbi acum de o renaştere a Alianţei, o trezire din hibernare?
Ion Petrescu:
Eu cred că trebuie să-i mulţumim preşedintelui Vladimir Putin, pentru că, datorită modalităţii în care visează şi acţionează ca să renască Uniunea de ieri, Sovietică, sub forma Uniunii Euroasiatice, lumea şi-a reamintit de structurile militare ale Alianţei, la noi şi-a amintit de Armata Română, acum descoperim cât de importanţi au fost diplomaţii militari, cei care au fost în deşert - ca şi dumneavoastră - şi cei care acolo au demonstrat americanilor, englezilor, italienilor, că sunt egalii lor şi că în misiunile cele mai periculoase îşi asumă ceea ce au de făcut. Aş vrea să confirm că meciul nu este terminat, dovadă interviul acordat de premierul Dmitri Medvedv la "Bloomberg", unde a spus că nu există niciun angajament al Rusiei ca să-şi retragă forţele din partea răsăriteană a Ucrainei, ceea ce înseamnă că recunoaşte direct o implicare adecvată. Ieri, Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică a avut o întâlnire cu ministrul consilier al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, Teofil Rendiuc, care a spus că s-au luat măsuri ca la secţiile de votare să vină toţi ucrainenii, dar trebuie să recunoască că sunt zone, precum cele două republici autoproclamate unde, cu siguranţă, nu toţi vor avea acces la urnele de vot.
Realizator:
Mai avem două minute, domnule ministru Titus Corlăţean, pe acelaşi segment de anticipare. Sunt anumiţi aliaţi care privesc diferit ameninţarea reprezentată de Rusia. Bineînţeles că, de exemplu, Portugalia, Spania, nu au nici experienţa istorică a României şi nici perspectiva pe care noi o avem în privinţa unui duşman, sau potenţial duşman, ca să subliniem foarte clar...
Ion Petrescu:
Potenţial agresor.
Realizator:
Potenţial agresor, cum este Rusia. Ce va face România pentru a contracara şi pentru a face cunoscut mult mai bine în rândul aliaţilor un astfel de pericol?
Titus Corlăţean:
Ceea ce am făcut în ultima perioadă de timp, atât în cadrul reuniunilor multilaterale, fie că vorbim de Consiliul pentru Afaceri Externe, la nivelul Uniunii Europene, fie la nivelul Alianţei Nord-Atlantice. Am prezentat foarte apăsat argumentele, sensibilităţile pe care le avem mai ales din această perspectivă geografică, dar şi ceea ce ştim noi din perspectiva istoriei anterioare, ceea ce ştim noi din experienţa noastră directă pe relaţia cu puterea Moscovei, indiferent de numele pe care Moscova l-a purtat ca şi putere ţaristă, URSS sau Federaţia Rusă. Şi ceea ce am făcut şi vom continua, vorbeaţi de Portugalia, voi avea o vizită oficială în Portugalia, vom discuta ceea ce se întâmplă în flancul estic. Facem un lobby pentru a menţine o poziţie unitară, unică, o voce comună şi o atitudine fermă atunci când situaţia o impune. Nu există alternativă la o astfel de situaţie. Putem înţelege anumite interese economice ale unor capitale europene pe relaţia cu Moscova, dar marile principii, legalitatea internaţională, ordinea de bază care ne garantează nouă stabilitatea nu pot fi negociate din raţiuni de ordin economic şi vă asigur că ne coordonăm cu aliaţii, dovadă discuţia pe care eu am avut-o ieri, discuţie telefonică cu ministrul de externe britanic, William Hague, la scurtă vreme după plecarea vicepreşedintelui american, Biden. Şi vă asigur: o foarte bună coordonare româno-britanică, între altele.
Realizator:
Foarte scurt, domnule ministru, Chuck Hagel când urmează să sosească în România?
Titus Corlăţean:
După cum se ştie, în prima săptămână a lunii iunie, secretarul apărării american va fi în România, cu o componentă militară extrem de importantă - şi sunt convins că discuţiile vor confirma ceea ce ştim deja şi din aceste zile, un parteneriat extrem de solid, româno-american.
Realizator:
"Euroatlantica" la final. Invitaţii ediţiei: ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, şi colonelul, în rezervă, Ion Petrescu, analist militar. Sunt Radu Dobriţoiu, realizatorul "Euroatlantica" şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie! La revedere.
Se încarcă comentariile...
