De ce nu devine Juncker preşedintele Comisiei Europene?

Fostul premier luxembourghez, Jean Claude Juncker FOTO Reuters

Marile partide europene şi-au promovat în timpul campaniei electorale candidaţii pentru şefia Comisiei Europene, anunţând că votul alegătorilor va fi decis în numire preşedintelui executivului de la Bruxelles. Cu toate acestea, deşi popularii europeni au revendicat victoria, în capitala europeană au debutat luptele de culise, care vor duce la câteva săptămâni de negocieri aprinse.

Conform Tratatului de la Lisabona, formaţiunea europeană cu cele mai multe voturi la nivelul Uniunii Europene are dreptul de a desemna şeful Comisiei Europene, în cazul de faţă fostul şef al Eurogrupului, luxembourghezul Jean Claude Juncker. Spre surpriza fostului premier din Luxembourg, cancelarul german Angela Merkel, care îi susţinuse candidatura din partea PPE, a transmis marţi dimineaţă un mesaj de reţinere la adresa lui Juncker. Merkel a anunţat că îl felicită pe colegul din PPE pentru o campanie reuşită, însă „vor fi necesare discuţii pentru a numi un nou preşedinte al CE“, fapt ce confirmă negocierile din spatele uşilor închise.

În această seară, la Bruxelles are loc o reuniune a liderilor europeni, unde se vor discuta rezultatele alegerilor, noua componenţă a grupurilor parlamentare şi, desigur, cine vor fi câştigătorii celor mai importante funcţii europene, între care preşedinţia Comisiei Europene, şefia Consiliului European, dar şi a Parlamentului European.

Jean-Claude Juncker şi candidatul socialiştilor, Martin Schulz, au avut o întâlnire în noaptea alegerilor, după aflarea rezultatelor însă conform surselor de la Bruxelles, citate de AFP, „dar întrevederea nu a decurs bine“.

Liberalii, care au pierdut aproximativ 6 mandate faţă de alegerile anterioare din 2009, par a deveni un element cheie în negocierile pentru formarea unor viitoare coaliţii parlamentare, menite să ducă la impunerea unui şef al Comisiei Europene. Candidatul liberalilor europeni la preşedinţia CE, Guy Verhofstadt, a declarat că „luând în considerare distanţa redusă între creştin-democraţi şi socialişti, rolul determinant al liberalilor se confirmă“.

Şefii de stat şi de guvern vor evoca marţi seară posibili candidaţi de compromis proveniţi din rândul stângii liberale sau al dreptei sociale. Sunt vehiculate nume, precum cel al directoarei FMI, Christine Lagarde, sau al premierului danez, Helle Thorning-Schmidt. O sursă din cadrul PE a evocat chiar posibilitatea ca Schulz să fie numit la Comisia Europeană şi Juncker la preşedinţia Consiliului, scrie France Presse.

 „Nu mă voi pune în genunchi în faţa socialiştilor pentru că partidul care a ieşit pe primul loc nu trebuie să se pună în genunchi în faţa nimănui. Totuşi, chiar şi partidul care a ieşit pe primul loc trebuie să ajungă la compromisuri cu celelalte forţe politice relevante. Mi-ar plăcea să avem o coaliţie largă, nu doar cu socialiştii, dar şi cu Verzii, care au o mare simpatie din partea mea. Apoi, şi cu Liberalii, partid în care am mulţi prieteni. Nu sunt însă dispus la nicio alianţă cu extrema dreaptă. Şi dacă se va întâmpla să fiu ales şef al Comisiei Europene doar pentru că alături de PPE a votat extrema dreaptă, voi refuza mandatul de şef al viitoarei Comisii”, a declarat Juncker, în ceea ce analiştii prevăd a fi o deschidere spre compromis.