Pentru a şti exact despre ce vorbim, iată aici textul în limba română al Rezoluţiei cu pricina pe care, de altfel, v-am prezentat-o pe larg imediat după momentul votului de la Strasbourg.

Revin acum cu prezentarea modului în care au votat ai noştri, document pe care l-am obţinut prin bunăvoinţa colegilor de la VoteWatch Europe care, de altfel, au transmis şi un material mai amplu privind poziţionările grupurilor politice, extrem de interesant şi de instructiv dacă vreţi să înţelegeţi cum se organizează, în spatele scenei, alianţele de vot în jurul marilor partide politice europene dar şi cum unii europarlamentari aleg să-şi urmeze propria conştiinţă şi nu îndeplinească consemnele de vot transmise de grupul politic.

Name

Member State

Loyal / Rebel to political group

Vote

Group

Victor BOŞTINARU

Romania

Loyal

For

S&D

Daniel BUDA

Romania

Rebel

Abstain

EPP

Cristian-Silviu BUŞOI

Romania

Didn't vote

Didn't vote

EPP

Andi CRISTEA

Romania

Loyal

For

S&D

Mircea DIACONU

Romania

Loyal

For

ALDE/ADLE

Damian DRĂGHICI

Romania

Loyal

For

S&D

Viorica DĂNCILĂ

Romania

Loyal

For

S&D

Doru-Claudian FRUNZULICĂ

Romania

Loyal

For

S&D

Maria GRAPINI

Romania

Loyal

For

S&D

Cătălin Sorin IVAN

Romania

Loyal

For

S&D

Monica MACOVEI

Romania

Rebel

For

ECR

Marian-Jean MARINESCU

Romania

Rebel

Abstain

EPP

Sorin MOISĂ

Romania

Loyal

For

S&D

Siegfried MUREŞAN

Romania

Rebel

Abstain

EPP

Ramona Nicole MĂNESCU

Romania

Didn't vote

Didn't vote

EPP

Victor NEGRESCU

Romania

Loyal

For

S&D

Dan NICA

Romania

Loyal

For

S&D

Norica NICOLAI

Romania

Loyal

For

ALDE/ADLE

Emilian PAVEL

Romania

Loyal

For

S&D

Ioan Mircea PAŞCU

Romania

Didn't vote

Didn't vote

S&D

Cristian Dan PREDA

Romania

Rebel

For

EPP

Laurenţiu REBEGA

Romania

Didn't vote

Didn't vote

ENF

Theodor Dumitru STOLOJAN

Romania

Loyal

Against

EPP

Daciana Octavia SÂRBU

Romania

Loyal

For

S&D

Csaba SÓGOR

Romania

Loyal

Against

EPP

Claudiu Ciprian TĂNĂSESCU

Romania

Loyal

For

S&D

Traian UNGUREANU

Romania

Loyal

Against

EPP

Adina-Ioana VĂLEAN

Romania

Loyal

Against

EPP

Renate WEBER

Romania

Loyal

For

ALDE/ADLE

Iuliu WINKLER

Romania

Loyal

Against

EPP

Mihai ŢURCANU

Romania

Loyal

Against

EPP

Claudia ŢAPARDEL

Romania

Loyal

For

S&D


Lămurit cum au votat ai noştri, preluăm câteva dintre datele din analiza celor de la VoteWatch Europe:

Din totalul de 751 parlamentari, doar 77 au sprijinit pe deplin guvernul ungar

Liderul partidului de extremă-dreaptă Liga Nordului din Italia a propus un amendament care nota sprijinirea deplină a acţiunilor guvernului de la Budapesta. Dar o majoritate covârşitoare de europarlamentari s-a opus acestui demers. Important este că voturile pe acest amendament ne-au permis să determinăm faptul că două partide politice aflate la guvernare au sprijinit politicile promovate de Budapesta: membrii Partidului Lege şi Justiţie din Polonia şi cea mai mare parte a reprezentanţilor Uniunii Democratice Croate au susţinut textul care oferea un sprijin total politicilor domnului Orban. Cu toate că există o foarte largă majoritate în cadrul partidelor politice europene care critică politicile de la Budapesta, există diferenţe de opinii în ce priveşte scara şi momentul în care UE trebuie să intervină. Dacă, pe de o parte, liberalii şi stânga europeană au militat împreună pentru activarea Art. 7, mai puţin de jumătate dintre parlamentarii din PPE, familia politică din care face parte FIDESZ, au fost în favoarea raportului final. Politicienii din PPE au fost de părere că cererea coaliţiei dintre liberali şi stânga europeană merge prea repede şi prea departe. Lor li s-au alăturat şi conservatorii din Marea Britanie şi Polonia.

 

Vot negativ pentru textul final au dat, iată, cei mai mulţi europarlamentari proveniţi din partidele conduse de Angela Merkel, Berlusconi, Rajoy şi Plenkovici (Croaţia), iar cei din Partidul Poporului (Austria) şi GREB (Borisov, Bulgaria) s-au abţinut. Republicanii francezi, cei mai mulţi dintre ei, fie s-au abţinut, fie au votat împotrivă.

Dar majoritate care a permis votarea finală a Rezoluţiei a fost atinsă cu sprijinul unor membri PPE din Belgia, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia şi Suedia.

Nu e vorba doar despre o analiză statistică.

Este radiografia unui vot politic care transmite un mesaj extrem de clar în cazul Ungariei, foarte de demult aşteptat de analiştii politici de la Bruxelles, anume că "umbrela protectoare" pe care PPE o ţinuse cu îndârjire deasupra capului domnului Viktor Orban, în ciuda mesajului permanent eurosceptic pe care-l promovează, nu poate funcţiona la infinit. Şi, iată acum în cazul Ungariei, poate foarte curând şi în cazul Poloniei, se vor pune în mişcare mecanismele de sancţionare prevăzute de Tratate. Sigur, asta în cazul în care Ungaria în acest caz (dar şi Polonia) nu vor retrage legislaţiile controversate.

Dar semnificaţia acestui vot trebuie văzută şi în raport cu noile echilibre de forţe care încep să se constituie în această nouă arie de forţă care se anunţă, cea a unei zone refundamentate Euro-Schengen. Unde, evident, unitate politică în luarea deciziilor va fi esenţială pentru a asigura funcţionarea instituţiilor comune. De aici, întrebarea cum ar putea coexista în aceeaşi cameră cei care doresc continuarea integrării accelerate a proiectului european şi ceilalţi, oponenţii declaraţi ai proiectului. Cât timp aceştia din urmă sunt minoritari sau pe cale de disoluţie (cum pare să fie acum cazul cu grupul din PE al doamnei Le Pen) nu e nici un fel de problemă. Dar începe să fie o problemă dacă e vorba despre partide aflate la guvernare cu un discurs preponderent anti-european, cu sunt multe dintre vocile care parvin, oficial, din Grupul Vişegrad.

Context în care, după părerea mea, votul de sancţiune împotriva Ungariei este un semnal menit să meargă mult mai în adâncime şi să aibă o răspândire mai largă, mai ales acum când relansarea mootrului franco-german lasă se prevadă o viitoare modificare a Tratatelor, ceea ce va aduce noi reguli de joc şi, la modul acum cel mai evident, va reformula alianţele existente. Ceea ce se şi petrece acum odatră cu ieşirea in joc a Marii Britanii, principala susţinătoare a politicilor de tip euro-sceptic şi permanent împotriva continuării procesului de integrare europeană. De aceea acest vot este atât de semnificativ: el arată nu numai radiografia a ceea ce este, adică echilibrul de acum cu loialităţile tradiţionale, dar şi, pentru cine are informaţiile reale, arată în acelaşi timp şi intrarea în funcţiune, discretă dar fermă, a vectorilor următoarelor schimbări.