Cum au dezvăluit soldaţii americani, din greşeală, secrete nucleare, printre care şi locaţiile exacte ale unor depozite
0
Mai mulţi soldaţi americani au scăpat secrete nucleare, inclusiv despre localizarea unor focoase, în timp ce şi-au verificat cunoştinţele pe internet.
Soldaţii americani responsabili de paza arsenalului nuclear sunt adesea supuşi unor chestionare de securitate lungi şi amănunţite, ceea ce îi obligă să memoreze un mare număr de informaţii şi acronime.
Căutând pe Google acronime utilizate de armata americană şi asociate numelor unor baze militare europene cunoscute că găzduiesc rachete nucleare - chiar dacă guvernele locale nu au recunoscut niciodată acest lucru - site-ul de investigaţii Bellingcat a descoperit că militarii au încărcat numeroase informaţii secrete pe internet. Este vorba chiar şi de informaţii despre compartimente exacte de stocare a armelor nucleare, cu precizări dacă sunt „active”, adică dacă sunt înarmate, sau nu. Aceste informaţii au ajuns publice prin încărcarea pe site-uri a unor carduri de memorie folosite pentru antrenament.
Cardurile de memorie respective conţin întrebări şi răspunsuri pentru cursuri militare, dar şi date despre localizarea depozitelor, patrule şi parole. Ele au fost încărcate încă din 2013 pe aplicaţii web precum Cram, Quizlet şi Chegg, iar cea mai recentă datează din aprilie anul acesta. Indiciile către aceste site-uri au dus printr-o simplă căutare a acronimelor „PAS”, „WS3” şi „vault” pe Google în asociere cu numele unor baze militare din Europa.
Cinci depozite „fierbinţi” în Olanda
Un exemplu este baza aeriană Volkel, din sud-estul Olandei. Deşi mai multe documente scurse în presă şi oficiali indică faptul că această bază găzduieşte arme nucleare americane, Guvernul olandez consideră această chestiune un secret. Totuşi, un set de 70 de carduri de memorie postate pe Chegg pare să facă un pas mai departe în această chestiune. Unele dintre aceste carduri dezvăluie compartimente exacte de stocare a armelor nucleare. Analizând informaţiile de pe cele 70 de carduri de memorie, Bellingcat deduce că baza Volkel găzduieşte cinci depozite „fierbinţi”, adică încărcate cu focoase nucleare, şi altele şase „reci”.
Militarii americani de la Volkel nu sunt la prima gafă: s-au pozat alături de o bombă care pare a fi una nucleară B-61, în faţa unui hangar, unde elementele de decor erau uşor de identificat cu aplicaţiile Google, iar unii dintre ei au postat imaginea pe Facebook, în 2013, dezvăluind astfel capacităţile nucleare ale bazei de la Volkel.
Ministerul olandez al Apărării a comentat această situaţie stânjenitoare pentru Bellingcat: „Această fotografie nu ar fi trebuit făcută, darămite publicată“.
Alte 80 de carduri de memorie dau informaţii despre baza aeriană Aviano, din nord-estul Italiei. „Ordinul de răspuns WS3” pare să se refere la ordinea în care un soldat trebuie să răspundă la diferite alarme provenite din sistemul WS3 care protejează depozitele, notează Bellingcat. Atât pentru alarma „Nivelul 1”, cât şi pentru alarma „Nivelul 2”, prioritatea este probabil „fierbinte”, precizează site-ul de investigaţie.
Un card referitor la escadrila 701, responsabilă de întreţinerea arsenalului, menţionează fraze care trebuie folosite în flamandă pentru dezarmarea unui intrus. Aceste detalii de securitate s-ar aplica bazei aeriene Kleine Brogel, din nordul Belgiei.
Detalii la fel de sensibile au fost găsite şi despre alte trei baze, şi anume Ghedi (Italia), Büchel (Germania) şi Incirlik (Turcia).
Expert: O „încălcare flagrantă” a practicilor de securitate
Jeffrey Lewis, director al programului de nonproliferare în Asia de Est, de la Centrul James Martin pentru Studii de nonproliferare, apreciază că este vorba despre o „încălcare flagrantă” a practicilor de securitate. „Este încă o dovadă că aceste arme nu sunt sigure”, a declarat expertul pentru Bellingcat.
Bellingcat dă asigurări că a încercat să obţină reacţii din partea NATO şi Pentagonului, dar fără succes. Ministerele Apărării din Belgia, Germania, Italia şi Turcia au fost de asemenea contactate pe acest subiect, dar nici ele nu au oferit răspunsuri.
Un purtător de cuvânt al Forţelor Aeriene ale SUA a declarat că este conştient de faptul că soldaţii americani folosesc aplicaţii de carduri de memorie pentru a studia „o mare varietate de subiecte”.
Aceste carduri au fost retrase de pe internet imediat după publicarea articolului, iar informaţiile au dispărut odată cu ele.
Raport: 150 de arme nucleare americane în Europa
Nu este pentru prima dată când informaţii de acest tip, oficial secrete, ajung în mod accidental în spaţiul public. În 2019, senatorul canadian din Comitetul de Apărare şi Securitate al Adunării Parlamentare a NATO, Joseph A. Day, retras din activitate între timp, a scăpat informaţii despre numărul de bombe, printre care şi B61, într-un raport oficial privind disuasiunea nucleară. Senatorul canadian menţiona existenţa a 150 de bombe nucleare americane în şase baze din Europa. „În cadrul NATO, Statele Unite au poziţionat în avangardă aproximativ 150 de arme nucleare, în principal bombe B61, în Europa, pentru a fi utilizate de avioane din SUA şi din ţări aliate. Aceste bombe sunt stocate în şase baze americane şi europene - Kleine Brogel din Belgia, Büchel (Germania), Aviano şi Ghedi-Torre din Italia, Volkel (Olanda) şi Incirlik, Turcia”, se arată în documentul expus în primă fază de ziarele belgiene La Libre Belgique şi De Morgen.
Biroul de presă al Adunării Parlamentare a NATO a confirmat existenţa documentului, subliniind că este vorba de un „proiect de raport” al unei instituţii „total separate şi independente” de NATO.
Dezvăluirile au generat polemici în Belgia, unde două partide au cerut guvernului să nu mai permită staţionarea armelor atomice pe teritoriul ţării. Guvernul belgian a refuzat să confirme sau să infirme prezenţa armelor atomice americane.
Lansat în 2014, Bellingcat s-a remarcat prin numeroase investigaţii jurnalistice delicate pentru părţile vizate. Bellingcat a scos la iveală mai ales implicarea serviciilor secrete ruseşti în operaţiuni de otrăvire, cum ar fi cazurile omului de afaceri bulgar Emilian Ghebrev, fostului agent dublu Serghei Skripal şi mai recent cel al opozantului rus Aleksei Navalnîi. O altă investigaţie de răsunet este cea referitoare la folosirea armelor chimice de către regimul condus de Bashar al-Assad.